Sexul si genul

Diferenta dintre sex si gen se studiaza la scoala. La noi se face ceva timid la cursurile de teoria literaturii de la Litere, stiu ca mai exista un master tot pe aceasta tema, dar in America la universitatile consacrate sunt cursuri intregi de "gender studies". Termenul de gen referindu-se la "constructia sociala si culturala a masculinitatii si femininitatii". Suna ciudat? Cam.

Nu orice om care se naste baiat ramane baiat si nu orice om nascut fata ramane fata. Dar de ce se intampa acest lucru? Raspunsul psihologului lamureste cel mai bine. Am vorbit astfel cu psihologul Cristina Boca, care ne-a spus: "Exista doua teorii principale care explica transexualitatea: teoria genetica, care spune ca exista o cauza ce tine de o structurare diferita a unei mici portiuni din creier si teoria dezvoltarii pe care o explic in continuare. Inainte de varsta de 2 ani si jumatate, 3 ani, copilul crede ca poate sa fie ceea ce vrea el sa fie, de aceea el se identifica cu ceea ce exista in mediul lui si ii atrage atentia: un obiect, un animal, o fiinta. Abia dupa aceasta varsta, dupa ce trece prin ceea ce psihanalistii numesc experienta oglinzii, copilul isi da seama ca corpul, figura si sexul lui sunt inseparabile. Aceasta este inceputul unui proces de durata, in urma caruia se formeaza ceea ce se numeste identitate sexuala sau de gen, care este un proces de diferentiere (nu sunt orice vreau sa fiu) si de apartenenta la un sex sau altul. Acceptarea sau rusinea apartenentei la propriul sex este determinata de absenta sau prezenta, in mediul de viata al copilului, a unor dorinte inconstiente de a avea un copil de alt sex, decat cel avut, sau a prejudecatilor care exista despre barbati si femei. La aceasta se adauga faptul ca mama este modelul de femeie al fetitei si tatal modelul de barbat al baiatului. Daca acest model este abuziv, violent sau o victima a sortii, copilul poate respinge identificarea cu parintele de acelasi sex si sa isi doreasca identificarea cu parintele de sex opus. Se creeaza premisele tulburarilor de identitate sexuala, care pot duce la transexualitate".

Termenul de "gen" asa cum este perceput acum a aparut in anii '50 si a iesit din domeniul sociolgiei. Mai tarziu a fost preluat de alte domenii precum: literatura, film, arta, psihologie, antropologie. Studiile de gen includ: "women's studies, men's studies, gay and lesbian studies".

Cum explica un psiholog diferenta dintre sex si gen?

Pentru a fi mai clar totul am vorbit cu psihologul Eugen Popa: „In mod normal, acestea doua merg impreuna. Sunt fetele aceleiasi monede. Relatia dintre sex si gen are in vedere paradigma cauzalitatii si a efectului, trecuta prin filtrul conventiilor sociale. Sexul genereaza diferentele dintre barbati si femei la nivel psihologic si fiziologic. Genul implica diferente la nivel social. Sexul nu are nimic de a face cu ceea ce se invata si se dobandeste prin educatie. El vine o data cu nasterea, dar, totusi, poate suferi anumite modificari, prin interventii de natura biochimica. Sexul este fundamentul pe care se construieste genul si in mod normal, societatea, tinand cont de conditiile impuse de sex, a dezvoltat un anumit tip de gen pentru fiecare sex in parte. Asadar, genul se refera la comportament, la constructia sociala a faptului de a fi femeie sau barbat, relatiile dintre ei, cum ar fi relatiile de putere sau de complementaritate. Genul determina ceea ce este convenabil, socialmente acceptat, adecvat si posibil pentru barbat si femeie. Genul, este deci, ceea ce societatea atribuie sexelor, dar neaparat tinand cont de inzestrarea genetica pe care o aduce sexul".Natura si formarea diferentelor de gen

"O intrebare frecventa primim in cabinet de la diverse persoane preocupate a gasi raspunsuri cu privire la diferentele comportamentale barbati /femei, si anume: In ce masura diferentele de comportament dintre barbati si femei sunt rezultattul sexului si nu al genului? Altfel spus, care este ponderea diferentelor biologice?

Exista cercetatori care sustin ca exista diferente comportamentale innascute, intre barbati si femei, care apar intr-o oarecare masura in toate culturile si ca descoperirile sociologiei duc in aceasta diresctie.Acesti cercetatori atrag atentia ca vanatoarea si razboiul sunt cel mai adesea apanajul barbatilor, in majoritatea culturilor. Cu siguranta, prin aceasta, ei ar dori sa arate ca asa stand lucrurile, barbatii poseda tendinte biologice fundamentale, asa cum ar fi agresivitatea, tendinte care le lipsec femeilor.

Alti cercetatori nu sunt insa de acord cu acest argument. Ei sustin punctul de vedere conform caruia nivelul agresivitatii masculine variaza mult in functie de cultura, in timp ce femeilor li se cere sa fie pasive sau mai blande in anumite culturi decat in altele. Ei adauga ca daca o trasatura e mai mult sau mai putin universala, nu inseamna in mod distinct ca are origine biologica; pot exista factori culturali generali care genereaza asemenea caracteristici. Asa de exemplu, in majoritatea culturilor, femeile petrec o buna parte din timp ingrijind copiii, prin urmare ele nu pot sa ia parte la vanatoare sau razboi, asa oricand", afirma Aurelia Moraru.

Ce declanseaza dorinta unui om de a-si schimba sexul?

In primul rand trebuie sa privim aceste dorinte ca pe probleme reale, "ele nu sunt mofturi", ne spune domnul Eugen Popa. Transexualismul si homosexualitatea se explica prin teoria lui Jung care arata ca in fiecare om exista o parte feminina si una masculina, la barbati fiind accentuata cea masculina, evident, si la femei cea feminina. Ce se intampla cand acesti poli se inverseaza? In primul rand cauzele care pot determina aceasta schimbare apar inca din copilarie. Poate fi vorba de jucariile pe care le are un copil. Sunt fete care se joaca cu masinutele cand sunt mici, sau baieti carora le plac papusile. Sau de apelativul cu care sunt strigati: uneori parintii folosesc apelativul de "fetita mea" pentru baieti si invers. Alta cauza sunt hainele pe care copilul le poarta, inhibarea unor comportamente, molestarea sau violul si asa mai departe.

"Persoanele care doresc sa-si schimbe sexul resimt in mod foarte puternic nevoia de a fi celalalt cu care s-au identificat din punct de vedere psihologic. Ele resimt o constrangere puternica in a juca rolul dat de natura si Dumnezeu. Imaginea de sine, modul in care se percep ca posedand masculinitate sau feminitate, joaca un rol foarte important in modul care traiesc si de aceea doresc sa aduca o schimbare. Ceea ce declanseaza aceasta dorinta este nevoia a deveni liberi, sa fie ceea ce cred aceste persoane ca sunt", spune psihologul Aurelia Moraru.

Concluzie: oamenii sunt reticenti la schimbarile de sex ale altora. Pentru ca am fost crescuti cu ideea ca natura ne-a inzestrat intr-un fel si mai mult nu avem ce face. Apoi intervine si religia care interzice cu desavarsire acest tip de comportament. Sa-i acceptam pentru ca asa cum am zis si mai sus aceste schimbari nu depind de ei? Si pana la urma cine are dreptate?