Primul astrolog englez - Adelard

Traditia ne spune ca Wilhelm sau William, cunoscut sub numele de  Cuceritorul, avea propriul sau astrolog, care a stabilit momentul cel mai bun pentru incoronarea lui, la pranz, in ziua de Craciun, in 1066, si astrologii sunt de acord ca acesta a fost un moment de bun augur si este putin probabil sa fi fost ales la intamplare. Perioada domniei lui Wilhelm a fost una infloritoare, ia avand constructia de scoli, de biserici, manastiri si palate, dar mai ales, ia nastere limba engleza.

in ce-l priveste pe astrologul sau, numele lui s-a pierdut, in schimb avem numele celui considerat primul astrolog din Anglia, un anume Adelard sau Aethelhard, se stiu foarte putine lucruri. Se stie ca a calatorit mult in Europa, si, probabil, si in Orient, in una din cartile sale, el afirma ca ceea ce scolile din Galia nu stiu, cei de dincolo de Alpi le dezvaluie, ceea ce nu se invata printre latini, in Grecia va invata . Pare sa fi fost pasionat, de cultura araba, citeaza destul de frecvent din textele acestora ca si cum el ar vorbi limba respectiva, folosindu-se de oralitate ca sa se faca inteles, mai degraba decat din surse literare. Printre tematicile abordate in scrierile sale se remarca atentia pentru matematica, astronomie si alchimie. Totusi, pare sa fi fost oarecum neplacut surprins de atmosfera Angliei neprietenoasa si chiar ostila, dupa ce calatorise in tinuturi rafinatede cultura. Gaseste tara condusa de Henric I care si-a insemnat domnia cu preocupari marsave: printese violate, prelati beti, judecatorii stau cot la cot cu mercenari sunt corupti si se pun in slujba celui care ii plateste mai bine, negutatori pusi pe furate, lingursiri si promisiuni neonorate, invidie si oportunism cat incape.  

Cu toate acestea s-a stabilit in Anglia, in dorinta de a munci in siguranta. A tradus mai multe lucrari de astrologie araba, inclusiv tabelele lui Al-Khowarizmi, de exemplu, ca un indreptar pentru cei care doresc sa intocmeasca un horoscop. De fapt, a facut acest lucru pentru ca el s-a confruntat cu neputinta de a configura o tema astrala si s-aapucat de studiu. Din punctul sau de vedere planetele erau animale superioare si divine care au fost un sport nu un principiu al naturii lor inferioare. Cel care le studiaza apoi, ar putea intelege prezentul si trecutul si ar putea prezice viitorul. Punctul sau de vedere oarecum naiv, referitor la stele pe care le concepe ca animale de companie celeste, se extinde apoi la formarea lor, pe care el a pus-o pe seama umiditatii din pamant si a apei, rafinata de o calatorie lunga prin aerul superior si din care la un moment dat s-au format planetele care la inceput erau luminoase si eterice.  

Un alt tratat, care a fost, probabil, scris tot din citateeste o compilatie din Hermes Trismegistos, Ptolemeu, Apollonius si alti scriitori antici, care  pledeaza in favoarea folosirii astrologiei in medicina, pentru ca studiul acesteia ii face pe medici mai buni. De asemenea, este interesat de efectele planetelor asupra animalelor si a plantelor, carora le atribuie anumite metale si culori, si de religii: evreii sunt sub stapanirea lui Saturn, arabii a lui Marte si Venus, crestinismul sub stapanirea Soarelui si a lui Jupiter (Soarele exemplifica onestitate, libertatea si victoria, iar Jupiter pacea, echitatea si umanitatea). Luptele continue intre evrei, musulmani si crestini le explica prin faptul ca nici Marte, nici Saturn nu au avut vreodata o relatie amiabila cu Jupiter.