Intr-o zi tantarul cu pantaloni scurti s-a urcat pe un munte. Toata ziua a mers si a mers si spre seara a ajuns tocmai in varful muntelui. Si acolo era un frig....
"Brrrr.." Abia mai spuse bietul tantar cu pantaloni scurti.
"Ce fri...."
Si gata, tantarul se prabusi cu tot cu pantalonii scurti si se lovi cu capul de un fir de iarba care nu se stie cum ajunsese acolo printre pietre.
Deodata un vis argintiu il lua in bratele lui si-l duse departe, departe intr-o poiana incalzita de mii de raze de soare... Mii de flori galbene, rosii, roz ori violet cantau un cantecel nemaiauzit... Visul argintiu il lasa usor pe tantarul cu pantaloni scurti langa un fir de apa ce-si facea somnul de pranz...
"Uiii... "
Tantarul sari de vreo trei ori si se dadu apoi peste cap, strigand :
"Ce bine e in varf de munte!"
Dar nici nu apuca sa spuna cuvintele astea si zbang! Cu ochii pe jumatate inchisi , tantarul cu pantaloni scurti privea nedumerit un fir de iarba. Un singur fir de iarba ce parea ca se bucura foarte tare. De ce oare? Hmmm... Tantarul cu pantaloni scurti privi si el in sus, asa cum parea ca face si firul de iarba... si... ce sa vezi? Toate florile din poiana calduroasa chicoteau undeva departe, tare departe, pe bolta senina a cerului...
"Uiii... ciudate poieni mai sunt in varf de munte..."
Si astfel, tantarul cu pantaloni scurti adormi pe loc si gata povestea!
Foto: Vilia Lupu
Miau si ham si chit si gata (Pentru copiii foarte mici care nu mai vor sa faca nanita)
