Prevenţia cancerului de col uterin - Ce poţi face pentru a depista din timp boala

Astăzi, datorită metodelor avansate de diagnostic, cancerul de col uterin este o boală relativ uşor de prevenit şi de tratat.

În cazul femeilor care nu sunt vaccinate împotriva HPV (un virus care are o consecinţă extrem de gravă - el poate duce la apariţia cancerului de col uterin) şi care nu se testează în mod regulat - fie din cauza lipsei de informaţii, fie din cauză că nu au grijă de sănătatea sistemului reproducător - cancerul de col uterin încă mai poate fi considerat o boală serioasă, chiar fatală.

Aşa că astăzi am făcut un mic ghid pentru tine, care conţine o mulţime de informaţii utile care te vor ajuta să descoperi de ce este importantă depistarea precoce a cancerului de col uterin.

1. Semne şi simptome ce pot indica existenţa unui cancer de col uterin

Femeile cu cancer de col uterin (în stadii timpurii), de obicei, nu au niciun fel de simptome. Adeseori, simptomele nu încep să apară până când cancerul devine invaziv şi creşte în ţesutul din apropierea colului uterin. Atunci când se întâmplă acest lucru, cele mai frecvente simptome sunt:

• Sângerări vaginale anormale, cum ar fi sângerarea după actul sexual vaginal, sângerări după menopauză, sângerare şi spotting (pătarea lenjeriei) între menstruaţii şi faptul că pacienta are menstruaţii care sunt mai lungi şi mai abundente decât de obicei. Sângerarea după duşurile vaginale sau după un examen pelvian poate să apară, de asemenea.
• O scurgere sau secreţie neobişnuită din vagin - secreţia poate să conţină o anumită cantitate de sânge şi poate să se producă între două menstruaţii sau după menopauză.
• Durere în timpul actului sexual.

Aceste semne şi simptome pot fi, de asemenea, cauzate de anumite boli sau afecţiuni - altele decât cancerul de col uterin. De exemplu, o infecţie poate produce durere sau sângerare.

Cu toate acestea, dacă observi că ai oricare dintre aceste semne sau alte simptome care îţi trezesc suspiciunea, ar trebui să mergi imediat la medicul tău ginecolog. Ignorarea simptomelor poate permite cancerului să progreseze către un stadiu mai avansat şi îţi scade şansele de a avea un tratament eficient împotriva cancerului de col uterin.

Chiar mai bine, nu aştepta ca simptomele să apară. Mergi cu regularitate la medicul ginecolog şi fă-ţi testul Babeş-Papanicolau şi examenul pelvic.

2. Recomandări pentru prevenţia şi depistarea cancerului de col uterin

Societatea Americană de Cancer a formulat o serie de recomandări după care te poţi ghida şi tu, pentru prevenţia şi depistarea timpurie a cancerului de col uterin

Societatea Americană de Cancer le recomandă femeilor să urmeze aceste etape pentru a ajuta la depistarea precoce a unui cancer de col uterin. Urmărind îndeaproape aceste recomandări, poţi, de asemenea, să depistezi leziuni pre-canceroase, care pot fi tratate, pentru a împiedica acel cancer de col uterin să se formeze.

• Toate femeile ar trebui să înceapă să se testeze pentru depistarea cancerului de col (screening) la vârsta de 21 de ani. Femeile cu vârste cuprinse între 21 şi 29 de ani ar trebui să facă un test Babeş-Papanicolau la fiecare 3 ani. Testarea pentru HPV (n.r. - diagnosticul infectării cu HPV este dat de testarea HPV) nu ar trebui să fie folosită pentru screening-ul acestui grup de vârstă (acest test poate fi folosit ca parte din etapa următoare, după un rezultat anormal obţinut de pacientă la testul Babeş-Papanicolau).
• Începând cu vârsta de 30 de ani, metoda preferată de screening este făcută cu ajutorul unui test Babeş-Papanicolau, combinat cu testarea HPV, la fiecare 5 ani. Aceasta este numită co-testare şi ar trebui să continue până la vârsta de 65 de ani.
• O altă opţiune rezonabilă pentru femeile cu vârste între 30 şi 65 de ani este să fie testate la fiecare 3 ani doar cu ajutorul testului Babeş-Papanicolau. (N.r. - este un test făcut pe un eşantion de celule prelevate din colul uterin al femeii; testul este folosit pentru a căuta schimbările produse în celulele colului uterin sau vaginului, care arată un cancer sau afecţiuni care se pot dezvolta într-o formă de cancer.)
• Femeile care au un risc crescut de a face cancer de col uterin din cauză că au un sistem imunitar slab (de exemplu, de pe urma unei infecţii cu HIV, unui transplant de organe) trebuie să fie testate mult mai des. Ele ar trebui să urmeze recomandările echipei de medici care se ocupă de sănătatea lor.
• Femeile de peste 65 de ani care şi-au făcut screening în mod regulat în ultimii 10 ani ar trebui să oprească testarea pentru cancer de col uterin atâta vreme cât nu au avut leziuni serioase pre-canceroase (precum CIN 2 şi CIN 3) descoperite în ultimii 20 de ani în organism.
• Femeile care au avut o histerectomie totală (îndepărtarea uterului şi colului uterin) ar trebui să nu îşi mai facă teste de screening (cum ar fi testele Babeş-Papanicolau şi testarea HPV), excepţie făcând cazul în care histerectomia a fost făcută ca tratament pentru o formă pre-canceroasă (sau un cancer).
• Femeile care au avut o histerectomie fără îndepărtarea colului uterin ar trebui să continue să îşi facă testele pentru depistarea cancerului de col uterin, în conformitate cu recomandările de mai sus.
• Femeile care au fost vaccinate împotriva HPV ar trebui totuşi să urmeze aceste recomandări.
• Femeile de orice vârstă NU ar trebui să îşi facă testări în fiecare an, prin fiecare metodă de screening.
• Unele femei cred că pot să nu îşi mai facă teste pentru depistarea cancerului de col uterin o dată ce au hotărât să mai facă copii. Acest lucru nu este recomandat. Ele ar trebui să urmeze în continuare recomandările specialiştilor.
• Deşi screening-ul anual (la fiecare 12 luni) nu ar trebui să fie făcut neapărat, femeile care au avut rezultate anormale la testele anterioare ar putea necesita un test Babeş-Papanicolau de follow-up (uneori împreună cu o testare pentru HPV), făcut în decurs de 6 luni sau un an.

De ce este important să fii testată pentru cancerul de col uterin?

Testele de screening oferă cea mai bună şansă de a descoperi un cancer de col uterin într-un stadiu incipient, atunci când tratamentul are cea mai mare probabilitate de a avea succes împotriva bolii.

Screening-ul poate, de asemenea, să prevină majoritatea cancerelor de col prin descoperirea schimbărilor anormale de la nivelul celulelor colului uterin (leziuni pre-canceroase), astfel încât boala să poată fi tratată înainte de a avea ocazia de a se transforma în cancer de col uterin. Surse: 1,2, 3, 4.