Am stat de vorba cu Rares Manolescu, Senior Manager la Human Invest si trebuie sa iti spun ca am aflat de la el foarte multe lucruri interesante pe care ti le impartasesc si tie. Iata care au fost experienta sa personala si dezvoltarea sa profesionala datorita unui mentor…
Nevoia de a invata in permanenta este critica
Ce au in comun Socrate si Platon cu Dr. Dre si Eminem? Dar Sir Lawrence Olivier si Anthony Hopkins cu Batman si Robin? Desi asocierile par bizare, poate chiar fortate, exista ceva care ii leaga intr-un fel aparte: relatia maestru-elev sau procesul de mentoring. Si ce e atat de special intr-o asemenea relatie? Oare nu suntem cu totii intr-o asemenea relatie pe durata studiilor sau chiar dupa? Destul de multe persoane accepta ca procesul de invatare nu inceteaza niciodata si ca in perioada actuala, mai mult ca niciodata, nevoia de a invata cat mai repede este critica. Ce aduce diferit mentoringul in aceasta lume subordonata vitezei (de reactie, de invatare, de dezvoltare)?
Experienta personala cu un mentor
Dincolo de definitii riguroase sau pretins exhaustive despre acest termen si proces, experienta personala cu un mentor m-a facut sa inteleg foarte bine ce inseamna acest proces de mentoring. L-am intalnit pe Alain in 2001 la un workshop, pe atunci fiind proaspat venit in Bucuresti din Ardeal si incercand sa imi gasesc ritmul de adaptare la noua „civilizatie" a capitalei. Relatia de maestru-elev nu a avut un inceput formal, imi aduc aminte chiar ca, la primul workshop cu el la care am participat (ca angajat al companiei respective) am avut cateva schimburi de replici din cauza punctelor de vedere diferite asupra unor concepte.
Un proces subtil condus de el... mentorul
Fara sa controlez procesul si, marturisesc, fara a realiza in acel moment, am ajuns sa particip la workshopurile lui, organizate de compania respectiva, de doua ori pe an. In timp, mi-am dat seama ca se schimba ceva in felul in care relationez cu el. Tranzitia a inceput in momentul in care conversatiile noastre s-au mutat din zona banalului in cea a planurilor mele de viitor, a motivatiilor care ma fac sa fiu trainer si a valorilor in care cred. Evident, nu erau intrebari directe insa acum, uitandu-ma in urma, realizez ca era un fel de proces subtil condus de el. Am ajuns in timp sa purtam conversatii despre aplicabilitatea unor modele pe care le invatam la sesiunile cu el, alternand cu povesti despre experientele lui si ale mele. Am ajuns sa alocam timp de conversatie in afara programului de training sau coaching. Acum suntem intr-o relatie in care putem purta o conversatie ori de cate ori e nevoie, fara formalisme.
Un izvor de informatii si experienta
Ce ma face sa pastrez legatura cu el, desi locuim in tari diferite si ne vedem o data la 2-3 luni? E un sentiment de curiozitate, pentru ca vad in el un izvor de informatii si de experienta care asteapta sa fie scoasa la suprafata prin intrebarile potrivite. Astept sa stau de vorba cu Alain pentru a vedea cu ce ma mai provoaca. Imi dau seama in acelasi timp ca rezist in a-l copia sau a-l avea ca model (de viata sau in profesie). Facem lucruri diferite (el doar coaching, eu training si coaching) dar avem anumite convingeri pe care le impartasim.
Povesti, exemple personale, provocari...
Daca as fi intrebat de ce il consider mentorul meu, pot spune simplu: a avut si are o influenta asupra dezvoltarii mele care trainer si manager. Cum s-a manifestat aceasta influenta? Povesti, exemple personale, provocari, dezbateri, intrebari la care m-a provocat sa gasesc un raspuns, recomandari si chiar instruire. Si ce e frumos este ca toate s-au intamplat natural, fara ca eu sa imi dau seama daca foloseste vreo tehnica anume.
Este esential ca mentorul sa nu iti fie sef sau coleg
In prezent sunt companii in care acest sistem de dezvoltare si indrumare in cariera a unui angajat este formalizat si unde manageri cu potential au ca mentori alti manageri. Esential in aceste sisteme este ca mentorii sa nu fie sefii directi sau colegi de echipa. Esenta mentoringului este aceea de a folosi experienta si carisma unui angajat cu experienta pentru a ajuta la cresterea si evolutia in cariera a altui angajat cu potential.
Mentoring = incredere intre maestru si discipol
Mentoringul nu este insa doar despre relatii formale. Istoric vorbind, mentoringul este un proces informal care exista din Antichitate. Prima data cuvantul apare in Odiseea lui Homer, cand un batran pe nume Mentor este „copiat" de zeita Atena care dorea sa il ajute pe tanarul Telemac in momentele dificile. De atunci, de-a lungul secolelor, genul de relatie maestru-elev a luat diverse forme: guru-discipol (in budism), rabin-discipol (iudaic si crestin), ucenicia (in breslele medievale). In esenta, mentoringul este mai degraba o platforma de dezvoltare decat un instrument sau o tehnica. Este mai mult decat coachingul, pentru ca presupune o relatie pe termen lung si pentru ca nu tinteste sa rezolve probleme punctuale. Mentoringul poate fi si un mod de viata, in ideea „cresterii" sau indrumarii altora prin impartasirea experientei personale si a provocarii de a se dezvolta. Mentoringul este despre incredere intre maestru si discipol!
Singuratatea la birou
"Poti avea orice in viata, dar nu totul in acelasi timp"
