Iubim impreuna, traim separat

Cum ar fi sa poti manca doar crema, partea ta preferata dintr-un biscuit, si sa arunci restul? Acest principiu, al pastrarii doar lucrurilor bune din convietuirea in cuplu, este adoptat si de cei care aleg sa aiba relatii si, fie pentru ca locuiesc in orase/tari diferite, fie pentru ca asa isi doresc, decid sa nu locuiasca impreuna.

Si, in cazul in care va imaginati ca o astfel de relatie este potrivita doar pentru cuplurile care nu se mai afla la prima tinerete si care, dupa mariaje sau relatii esuate, se bucura sa poata echilibra independenta cu viata de cuplu, ci si multi oameni tineri.

Raluca si prietenul ei sunt impreuna de aproximativ sase ani de zile si nu au locuit niciodata impreuna: "El este cu 11 ani mai mare decat mine, cand ne-am cunoscut era divortat si eu am preferat sa stau cu chirie pana cand mi-am putut cumpara garsoniera. Amandoi am fost de acord ca asa e cel mai frumos pentru noi: petrecem weekend-uri impreuna, nu plecam niciodata in vacanta unul fara celalalt dar, cand ne intoarcem, fiecare merge acasa la el. Nu cred ca vreau sa ma gandesc si sa imi fac planuri in legatura cu un copil. Deocamdata ne e foarte bine asa." Dupa ce mi-a spus toate astea aproape fara sa respire, foarte natural si fara sa para ca are nici cel mai mic regret pentru ca nu locuieste impreuna cu iubitul sau, am intrebat-o cum se inteleg atunci cand stau impreuna. "Foarte bine, nu avem niciodata timp sa ne plictisim unul de celalalt sau timp sa ne enervam…"

Fenomenul cuplurilor care aleg sa nu locuiasca impreuna nu este nici unul rezervat celor care nu se iubesc -Raluca si iubitul ei au o relatie frumoasa- si nici celor care isi doresc libertate pentru a insela sau a avea relatii paralele. E, pur si simplu, un alt mod de a intelege cuplul traditional.

Renuntarea la sine si traiul in comun

Psihologii afirma, intr-un glas, ca e foarte importanta pentru un cuplu decizia de a se muta impreuna pentru ca semnifica, intr-un fel, dorinta de a renunta la o parte din spatiul tau si la obiceiurile tale. E un moment in care dinamica cuplului poate avea de suferit, mai ales daca cei doi considera ca intre ei se duce o lupta si ca cel mai puternic termina prin a-si adjudeca cele mai multe rafturi din sifonier.

Si, de ce sa nu recunoastem, e mult mai usorsa iti asumi responsabilitatea unui copil atunci cand stii ca omul iubit va fi acolo si la patru dimineata cand plange cel mic.

Nefericiti pentru ca nu locuiesc impreuna?

Tine de alegerea fiecaruia si, daca vreti, de felul in care cei doi sunt -sau nu- de acord cu aceasta decizie. Daca, de exemplu, Raluca ar fi incantata de faptul ca locuiesc separat si iubitul ei ar fi nemultumit de aceasta alegere, atunci ar exista probleme in cuplul lor.

In plus, cei doi raman in permanenta cu dorinta de a petrece cat mai mult timp alaturi de omul drag si fenomenul de satietate sau cel de rutina nu isi fac loc in aceasta relatie.

Helena Bonham Carter si sotul sau, regizorul Tim Burton, sunt un exemplu reprezentativ pentru aceaste cupluri. Cei doi au o relatie stabila -dublata de o colaborare cinematografica extrem de reusita-, au si doi copii si locuiesc…in doua case complet diferite, legate de un mic pasaj, pentru ca, spun ei, "nu se inteleg traind non stop in aceeasi casa".

Cum vedeti voi aceste cupluri si deciziile lor? Va vedeti in situatia lor?