IMPLANTURILE FACIALE - Cand si de ce avem nevoie de ele? (Partea 2)

 Implantul mentonier (implantul de barbie) poate creste marimea si proiectia unei barbii care nu este proportionala cu obrajii si cu fruntea. O barbie mica sau retrasa poate sa para ca "ingropata in git" la o persoana cu inaltime si greutate normala, in loc sa fie o trasatura distincta a fetei.

Implantul mandibular (implantul la nivelul unghiului mandibulei) mareste latimea treimii inferioare a fetei la persoanele cu unghi mandibular slab definit. in termeni de frumusete conven?ionala, gândirea standard este ca o linie puternica a maxilarului este simbol al puterii si al nobilimii. In timp ce aceast? percep?ie poate fi luata in considerare ca fiind arhaica, realitatea este c? acest mit al liniei maxilarului continu? s? domine si azi. Multi oameni care au o linie slaba a mandibulei ( " falcilor " ), prost definita, nediferentiata de git, sau, mai degraba, o "panta" in loc de unghi  in relieful fetei intre ureche si barbie, in?eleg pe deplin cât de mult linia maxilarului unei persoane ?i b?rbia pot avea  impact in perceptia fetei unei persoane.

Implantul malar creste proiectia proeminentelor osoase pentru persoanele cu pometi plati sau "ingropati”, adauga volum, cu efect de intindere si asupra zonelor adiacente, proportia si forma fetei fiind astfel schimbate dramatic.

Interven?ia chirurgicala se face intr-o sala de operatie, sub anestezie generala sau regionala potentata de sedare intravenoasa. Inciziile variaza in functie de preferintele chirurgului, ale pacientului si in functie de localizare: pentru implantul mentonier – se practica incizie in interiorul gurii intre buza inferioara si gingie sau extern, chiar sub barbie; pentru implantul mandibular - incizie interna intre buza inferioara si gingie, de-a lungul mandibulei; pentru implantul malar – abord pe  fata interna a  pleoapei inferioare sau a buzei superioare ori extern la nivelul liniei parului. Se creaza apoi un " buzunar " intre os si tesuturile moi, in care se insera implantul. Inciziile se sutureaza cu fire resorbabile sau neresorbabile conform tipului de incizie folosit: intern ( mucoasa ) sau extern ( piele ). Dupa interventie se vor aplica bandaje pentru protectia pielii si, foarte probabil, un pansament compresiv special care trebuie purtat 3- 4 saptamani postoperator pentru sustinerea implantului. Chiar daca rezultatul interventiei chirurgicale de introducere a implanturilor faciale este vizibil imediat postoperator, rezultatul final (din cauza umflarii tesuturilor) va fi vizibil dupa citeva saptamini, poate chiar dupa citeva luni. Decizia de a apela la implanturi faciale este una personala si trebuie avute in vedere riscurile si complicatiile posibile: sangerare ( hematom ), infec?ie, riscurile anesteziei, alergii la materialele folosite, vindecare deficitara, iregularitati cutanate, mobilizare a implantului, formare de cicatrice excesiva in jurul implantului etc.

Recuperarea dupa acest gen de operatie este rapida, in cea mai mare parte a cazurilor, va puteti relua activitatea curenta dupa maxim o saptamina de la interventie, chiar daca perioada de vindecare initiala de dupa interventie se poate insoti de umflarea fetei, amorteala locala sau discomfort. De asemenea miscarile fetei pot fi reduse pentru o scurta perioada de timp. Bineinteles, recuperarea va depinde de caracteristicele fiecarui om si de asocierea sau nu cu o alta interventie chirugicala estetica facuta in acelasi timp. Rezultatul final al unei asemenea interventii este stabil si se va mentine timp indelungat, zeci de ani, dar se poate modifica relativ cu actiunea gravitatiei, a trecerii timpului, a diversilor factori externi sau interni asupra tesuturilor moi adiacente. Este, de asemenea, important de amintit ca orice fata prezinta un anumit grad de asimetrie si ca rezultatul nu va fi  complet simetric. Scopul operatiei nu este de a darui perfectiune, ci de a ameliora, prin crearea de  echilibru si proportionalitate intre componentele faciale.