Hugh Grant a ”desființat” comediile romantice: "O mare minciună"

Comediile romantice l-au făcut celebru, dar actorul se întreabă „dacă nu cumva dragostea adevărată este o mare minciună” pe marele ecran.

„Marea întrebare este dacă ideea că un bărbat şi o femeie sunt total inseparabili - ceva pe care toată lumea îl caută – este adevărată sau este o mare minciună”, a spus actorul britanic, în vârstă de 62 de ani, în timpul unei întâlniri la Paris, înainte de lansarea de miercuri a filmului „Dungeons and Dragons: Honor of Thieves”.

„Simt că poate e o mare minciună, deşi mi-am construit toată cariera şi mi-am construit averea pe seama ei!”, a glumit actorul din ”Notting Hill” sau ”Four Weddings and a Funeral”.

„Adică, câte relaţii cu adevărat fericite cunoaşteţi? Nu sunt atât de multe", a continuat el. „Toate aceste comedii romantice pe care le-am făcut, ar fi interesant să le filmez acum continuarea, care ar începe probabil cu avocaţii de divorţ”.

Lăsând deoparte ironia, actorul a adresat apoi, într-un interviu pentru AFP, începutul carierei sale. „Mi-ar fi plăcut să fiu mai ambiţios”, a spus el.

„Sincer, cred că am fost prea nonşalant. Aş fi putut încerca mult mai mult când aveam atât de mult succes şi oamenii pariau pe mine la Hollywood", a adăugat el. „Aş fi putut face orice film mi-aş fi dorit, dar pe atunci aveam chef să mă uit doar la fotbal”.

În ultima vreme, Hugh Grant a reuşit să joace roluri mai întunecate. În „Dungeons and Dragons”, el este un criminal avid de putere: „Băieţii răi îmi convin destul de bine”, spune el. „În ultimii şase sau şapte ani, în sfârşit m-am distrat puţin, pentru că sunt prea bătrân şi prea urât pentru a fi eroul pozitiv”.

„De fapt, am început să fac personaje şi voci tâmpite. Şi dintr-o dată, am fost direcţionat către roluri principale. Niciodată nu m-am gândit că sunt special creat pentru asta (...) Este foarte greu să fiu erou. Bine plătit, dar greu”.
Oricum, „celebritatea s-a schimbat atât de mult din zilele mele din cauza reţelelor sociale”, spune el.

„Întotdeauna am visat să fiu în pielea acelor vedete misterioase de film din anii 1930 sau 1940, când nu ştiai cine este persoana adevărată din spatele ei, când tu şi studioul tău puteai minţi tot ce ţi-ai fi dorit”.

Sfatul lui pentru colegii mai tineri: „Încercaţi să păstraţi un pic de mister. Să nu aveţi un cont de Instagram!”.