Guido Bonatti primul astrolog recunoscut din Evul Mediu

Nascut la Halifax, a studiat la Oxford si s-a stabilit la Paris, in 1230; numele lui a fost latinizat sub forma Johannes de Sacro Bosco. Si-a datorat faima unei cartulii, Tractatus sphaera, care a fost copiata si retiparita de nenumarate ori, pana la 1647, cel putin patruzeci editii intr-un secol, chiar si dupa ce erorile astronomice au fost subliniate. Acesta i-a folosit ca material lui Chaucer ca sursa pentru Tratatul despre astrolab, si multi invatati distinsi au scris comentarii despre ea.

Dar cea mai importanta carte de astrologie publicata, in latina, in secolul al 13-lea, a fost de departe, Liber Astronomicus a lui Guido Bonatti, astrologul pe care Dante l-a descris ca fiind unul dintre cei suferinzi apartinand celui de-al patrulea grup din al optulea cerc al Infernului, printre acele spirite care, in viata, au petrecut prea mult timp incercand sa prezica viitorul.

Bonatti, probabil, cel mai faimos astrolog din secolul al 13-lea, a trait consiliind printi si a fost angajatul lui Guido de Montefeltro, foarte mult timp. Cand acesta a fost implicat intr-un litigiu care a dus la o actiune militara, Bonatti s-ar fi urcat in clopotnita castelului, iar la momentul potrivit a lovit clopotul o data pentru ca oamenii sa-si puna armura, a doua oara pentru a pune armurile pe cai si a treia oara pentru a porni la lupta. Chiar si Filippo Villani, un istoric contemporan, sustine ca Montefeltro a castigat batalia urmand sfatul unui astrolog.

Bonatti a fost absolut deschis in afirmatiile sale privind astrologia: tot ce s-a petrecut  in trecut, tot ce se va intampla in viitor - totul este revelat pentru astrolog, deoarece el cunoaste efectele aspectelor ceresti care au fost, cele care sunt, si cele care vor fi, si din moment ce el stie la ce ora vor actiona, stie si ce efecte ar trebui sa produca.

In Liber Astronomicus recunoaste cu modestie ca ceea ce a scris pentru unii poate fi plicticos dar nu a facut altceva decat sa reproduca munca sa de o viata Si practica de astrolog - ca profesor de la Universitatea din Bologna. Si-a aparat munca cu incapatanare si ferm atunci cand s-a lovit de opozitia clericilor . Astrologii, a spus, stiu mult mai multe despre stele decat stiu teologii despre Dumnezeu, care predica despre El in fiecare zi. Avraam a invatat astrologia la egipteni, Hristos a folosit (sau cel putin a aprobat folosirea ei) astrologia pentru a alege momentele propice pentru anumite sarcini (Oare, nu sunt douasprezece ore intr-o zi? Ceea ce le-a cerut ucenicilor [Ioan XI - 9] ...ca s-ar putea alege un moment fericit in cadrul acestora); Si a raspuns si clericilor care spuneau ca astrologia nu este nici arta, nici stiinta ci nebunii stupide.

In ciuda acestui fapt, cartea sa a avut cateva sfaturi utile pentru clericii ambitiosi; el a intocmit o serie de tabele cu intrebari si raspunsuri din astrologie, printre ele era si acela ca daca un prelat va atinge vreodata rangul de episcop, staret, cardinal sau chiar papa, putea alege momentul cand sa fie uns. Acest lucru poate sa fi fost o gluma, desi el merge mai departe, foarte serios si continua sa spuna ca placerea astrologiei nu era adecvata pentru un cleric, totusi multi au facut-o si un astrolog ar trebui sa fie pregatit sa dea un raspuns sincer. Astrologia ar putea si ar trebui sa fie folosite, de asemenea, pentru a alege momentul propice pentru a incepe sa construiasca o biserica, la fel cum ar fi atunci cand incepe construirea unei case, a unui castel sau a unui oras.