Open relationship - Confirmarea dragostei sau infidelitate legala?

Mai putem vorbi de dragoste sau este infidelitate cu acte in regula? Este monogamia o conditie esentiala pentru a putea spune ca iubesti pe cineva? 

"Dar il iubesc!", o auzi pe cea mai buna prietena a lui spunand si o intrebi, inevitabil, daca si el simte la fel, iar ea este convinsa ca da, din moment ce se intoarce la ea de fiecare data. 
"Dar tu ai face asa ceva?", o intrebi. Iti raspunde ca ea nu are nevoie de altcineva in viata ei. Pai si atunci, ecuatia rasufla pe undeva. Daca tu iubesti si nu mai ai nevoie si de alti barbati in viata ta, el te iubeste, din moment ce simte nevoia si de altceva?

Femeile, de pe Venus, vad altfel iubirea decat o vad ei, barbatii, de pe Marte? Nicidecum! Feminis a incercat sa afle pentru tine care este parerea lor, a barbatilor, dar si perspectiva femeilor, pentru avea o imagine echilibrata asupra ideii de relatie deschisa.

3 cupluri au raspuns, pe rand, la urmatoarele intrebari:

1. Iubirea implica automat monogamie?

2. Poti iubi mai multi oameni in acelasi timp?

3. Ai accepta o relatie deschisa, in care partenerul poate sa intretina in paralel relatii sexuale si cu alte persoane?

Primul caz este cel al unui cuplu abia format. Le vom spune Elena si Andrei, intrucat ne dorim sa le protejam identitatea. Sunt impreuna de sase luni si inca nu si-au definit relatia. Au recunoscut deschis ca se mai vad si cu alti oameni intre timp si ca nu au pretentii prea mari unul de la celalalt, dar ca se plac si cumva revin unul in bratele celuilalt.

Raspunsurile Elenei:

1. "Intai ar trebui sa definesti iubirea. Daca o asociezi unei daruiri totale, trup si suflet, unei persoane, atunci e clar ca vorbim de monogamie. In iubire nu exista jumatati de masura."

2. "Vorbeam de jumatati de masura. Sa te imparti intre mai multi oameni, in acelasi timp, deja inseamna sa dozezi timpul petrecut cu fiecare in parte si sa aloci fiecaruia o particica din sufletul tau, din gandurile tale, din afectiunea ta. Nu poti sa iubesti deplin daca ti-e gandul la altcineva."

3. "Am incercat o astfel de experienta si este perfect pana incepi sa te atasezi de persoana respectiva. Ulterior intevin gelozia, posesivitatea... nu rezisti stiindu-l cu alta. Daca o relatie poate fi deschisa la inceput, la un moment dat trebuie sa existe acea discutie despre care tot auzim vorbindu-se in filme ca fiind "the talk". Trebuie sa-ti definesti relatia, sa existe niste limite. Sa fim seriosi, nu putem fi o mare familie in care toata lumea se iubeste cu toata lumea. Unde am ajunge in ritmul asta?"

Raspunsurile lui Andrei:

1. "As putea sa fiu ipocrit si sa spun ca nu. Cu riscul de a fi lovit cu pietre de catre ceilalti reprezentanti ai sexului masculin (noroc ca sunt protejat de numele fictiv), odata implicat intr-o relatie bazata pe iubire, ti se aprind si cateva beculete in zona responsabila cu fidelitatea. Dac-o iubesti, de ce sa mai umbli si cu altele? Nu poti avea mai multe jumatati. Nu in acelasi timp, cel putin."

2. "Fara sa vreau, am raspuns deja si la aceasta intrebare. Pentru a ajunge sa iubesti pe cineva, trebuie intai sa fii dispus sa ajungi sa-l cunosti. Nu vorbim aici de dragoste la prima vedere. Aia este atractie pur fizica si atat. Bun. Si daca trebuie sa ajungi sa cunosti pe cineva ca sa poti spune ca-l iubesti, inseamna ca trebuie sa ajungi sa petreci destul timp cu persoana respectiva si sa fii dispus sa-l cunosti. Ori, chestia asta se bate cap in cap cu iubitul partenerei. Daca o iubesti pe ea, vrei sa fii in preajma ei si sa o cunosti din ce in ce mai bine, nu sa pierzi timpul cu altele, in incercarea de a le descoperi si pe ele. Daca iesi cu altcineva, ceva scartaie in relatia cu partenera actuala."

3. "Suntem egoisti. Cine spune altceva, e un ipocrit. Eu, ca barbat, daca e sa fiu cinstit, iti spun ca nu mi-ar conveni sa-mi stiu partenera in bratele altuia. Sa fim seriosi, cui i-ar conveni? Cu toate astea, in societatea moderna, se practica acest... sa-i spunem dating, pentru ca nu am un cuvant romanesc la indemana. Vorbim despre perioada de tatonare. Pana vezi in ce ape se scalda respectiva, pana vezi daca va potriviti, este in regula sa te mai vezi si cu altii. Asa iti dai seama daca ai nimerit omul potrivit. O relatie deschisa de lunga durata insa... nu suna in regula. Din argumentele pe care le-am prezentat pana acum rezulta ca daca exista iubire, monogamia vine de la sine."

Prin urmare, din raspunsurile celor doi, care, desi implicati intr-o relatie deschisa intr-o oarecare masura, condamna o astfel de practica, ajungem, la concluzia ca nu putem vorbi despre dragoste atunci cand relatia implica acceptarea trecerii de la un partener la altul.

Sa vedem, insa, cum privesc lucrurile doi oameni care au o relatie de aproape 15 ani si nu si-ar inchipui viata fara partenerul de cuplu. Alina si Mihai sunt casatoriti si au doi copii, se iubesc ca in prima zi si au acceptat "de dragul discutiei" sa raspunda la intrebari legate de un subiect pe care il gasesc drept "o nascocire a alora care n-au descoperit inca ce e dragostea adevarata", potrivit spuselor Alinei, sustinuta de Mihai.

Citeste in continuare despre relatiile deschise atat din perspectiva unor oameni considerati in ziua de azi conservatori, dar si din punctul de vedere al unor parteneri deschisi, care isi acorda unul altuia "unda verde la dezmat".

Raspunsurile Alinei:

1. "Cum altfel? Doar n-o sa crestem copii zburand din floare in floare, cu ei in carca, eventual! (rade cu pofta) Da, zburam ce zburam, experimentam, sunt de acord. Dar pe urma, e timpul sa te asezi la casa ta, cu omul pe care il iubesti."

2. "... si daca-s mai multi, tragi la sorti. Ei, asta-i buna! Normal ca iubesc mai multi in acelasi timp. O iubesc pe mama, il iubesc pe tata, imi iubesc prietenele si fratele. Si, colac peste pupaza, mai vine si sotul! Inchipuie-ti ca peste toate astea, sa mai apara inca unul sau doi barbati. Pai sa nu-ti explodeze inima de atata dragoste? (chicoteste) Nu ai dom'le cum sa iubesti mai multi in acelasi timp. Si cred ca si la ei e la fel. Nu bag mana in foc, ca stii cum e... doar doua lucruri sunt sigure in lume... si nici alea 100%. Insa daca privesti realist, n-ai nici timpul si nici energia necesara sa jonglezi asa la nesfarsit. Nu stiu daca e vorba despre nevoia femeii de a avea siguranta, insa cred ca mai bine alegi unul si construiesti ceva cu el decat sa-ti risipesti resursele in stanga si in dreapta, pentru ca la sfarsit sa constati ca n-ai realizat nimic. Cine se simte implinit sufleteste alergand dupa mai multi iepuri, sa fie sanatos, dar ma indoiesc ca mai poti conta pe  asta [sanatatea], cand te zbati sa tii pasul cu schimbarile care intervin in viata fiecaruia dintre ei si sa le faci pe plac... ca pana la urma o relatie inseamna un schimb. Nu poti doar sa primesti si sa tot primesti, fara sa dai nimic in schimb, fie ele discutii sau sex sau orice altceva."

3. "Raspunsul la intrebarea aceasta trebuie gandit si analizat pe toate partile. Mi-ar lua o vesnicie sa-l despic in fire si firicele. Dac-ar fi sa fiu acum in cautarea unui partener si sa mi se propuna asa ceva, nu stiu daca as fi de acord. M-am casatorit din dragoste. Nu inteleg ce inseamna sa fii cu un barbat doar pentru sex si nu mi-e rusine sa recunosc asta. Eu am facut si fac in continuare, dragoste. Poate sunt de moda veche, dar mi-e foarte bine asa. Si ca tot vorbim de casatorit din dragoste. Daca mi-ar veni acum cu astfel de idei, apoi atunci sa te tii, nenica. Am spus "DA", la bine si la rau. Si-atunci, ce faci? Refuzi? De aceea nu judec atunci cand le aud pe unele prietene spunand ca si-au iertat sotul infidel pentru ca il iubesc. Si aici e cam la fel, doar ca-i un soi de permisiune pentru dezmat, din dragoste pentru partener. Ma gandesc, daca ti-ar cere sa ii indeplinesti orice alta fantezie sexuala sau de alta natura, sa zicem, dorinta de a avea o gradina fiindca-i pasionat de gradinarit, nu te-ai da peste cap sa o transformi in realitate, pentru ca il iubesti? Evident, reducem la absurd si spunem ca s-ar intampla, desi niciuna dintre noi nu si-ar dori sa fie pusa intr-o astfel de situatie, care, pana la urma, se reduce la un soi de santaj emotional. Daca intrebarea voastra era una cu doua variante de raspuns, da sau nu, imi pare rau sa va dezamagesc, dar in viata si mai ales in cuplu, raspunsurile se picteaza adesea in nuante de gri."

Raspunsurile lui Mihai:

1. "Se tot da vina pe sistem cand le dai unora drept exemplu de relatii sanatoase cupluri formate inainte de '90 care sunt impreuna si acum. Eu spun ca democratia prost inteleasa ne-a afectat si viata de cuplu. Fireste ca iubirea implica automat monogamia. Aud cum ca as avea conceptii invechite si ca dupa 15 ani cu aceeasi femeie, e normal sa fiu mai sceptic cand vine vorba de conceptele astea noi, specifice societatii actuale. Nimic mai fals. Ce ma impiedica pe mine, barbat bine lq vreo 35 de ani, sa-mi las nevasta balta si sa ma duc la vanatoare de domnisoare? Bani sunt, aspect fizic este, ca altfel nu ma mai iubea sotia cu foc dupa atata amar de vreme (rade). Si-atunci? Va spun eu, exista niste valori bine inchegate si exista o coloana vertebrala, care lipseste multora in ziua de azi."  

2. "Am sa va povestesc cum ne-am cunoscut noi, poveste care explica de ce eu cred ca poti iubi mai multi oameni in acelasi timp, dar ca nu-i vei iubi niciodata la fel de mult, pentru ca doar unul este cel potrivit pentru tine. Compatibilitate de 100% rar gasesti, iar cand il gasesti pe cel care se apropie cel mai mult de ideal, vei tine cu dintii de el, asta-i clar. Cand am cunoscut-o pe Alina mai vorbeam cu o colega de facultate, care frecventase si acelasi liceu cu mine. Cochetam cu ideea de a iesi cu ambele in acelasi timp si am facut asta timp de vreo luna si ceva, in care mi-am dat seama ca orice ar fi facut Alina era de 10 ori mai bun, mai frumos, mai amuzant, in ochii mei, decat ce facea B.,are un nume mai deosebit, fapt pentru care ii voi spune asa. Cu toate astea, eu eram convins ca o iubesc pe B., aveam o pasiune pentru ea inca din liceu. In acelasi timp, sentimentele mele pentru Alina cresteau neincetat. Pana la urma, am fost baiat destept si am lasat ceea ce credeam eu ca este iubirea vietii mele si am luat-o de sotie pe femeia asta perfecta, care imi este alaturi pana in ziua de azi. Cu ea pot spune ca am fost pe aceeasi lungime de unda. Si asta se simte in felul cum vorbim, cum ne zambim, cum rezonam pur si simplu la gandurile si dorintele celuilalt."

3. "Voi glumiti cu intrebarea asta. Sa vina Alina la mine cu asa ceva? Doamne fereste! Suntem oameni in toata firea. Astea-s copilarii. Relatie deschisa la ce? Deschisa non-stop, ca supermarketul? (rade) Poate barbatii sa vina cu asa propuneri, din dorinta de altceva pe plan sexual sau stiu eu, sa existe neimpliniri pe undeva. Sunt de parere ca femeia potrivita stie sa-ti ofere tot ce ai nevoie si daca nu stie, daca sunteti meniti sa fiti impreuna, discutati si ajungeti la o intelegere. Nu te apuci sa cauti in alta parte si sa-i mai si ceri celuilalt sa-ti accepte astfel de iesiri. De neconceput. Nu consider ca sunt inchis la minte, dar nu inteleg o astfel de nevoie."

Citeste in continuare argumentele celor doi parteneri implicati intr-o relatie deschisa. Sunt impreuna de doi ani de zile, iar pentru ei, monogamia este un concept artificial, impus, o constrangere inutila, care nu face decat sa dea nastere unor monstri.

Raspunsurile Mariei:

1. "Barbati care isi bat sotiile si copiii, femei care se apuca de bautura fiindca nu au unde sa plece, care isi urasc corpul si sunt supuse unor abuzuri din partea unui sot infidel care se simte cu musca pe caciula si vine acasa cu capsa pusa, pe principiul 'Hotului de hot ii e frica', toate astea sunt consecinte ale unui concept invechit, menit sa ne tina in banca noastra, cu nasul in oala noastra si nu a altora, o unealta pentru indobitocirea maselor. De ce sa afli ca iarba e mai verde dincolo de gard, cand e buna si cea uscata de la tine din gradina, nu-i asa? Cam asta cred eu despre monogamie si nu cred ca are vreo treaba cu iubirea. Iubirea este un sentiment pur, sincer, ce vine din interior si nu poate fi stins doar pentru ca nu se poate, pentru ca este imoral sau ilegal sau mai stiu eu ce, in timp ce monogamia are nevoie de niste hartii ca sa stea in picioare. Daca dragostea n-are nevoie de acte, de ce sa le semnam? E ca si cum ti-ai semna sentinta."

2. "Da, poti. Simplu. Cum ai loc in sufletul tau pentru mai multi prieteni, pentru ambii parinti si pentru alti oameni care au insemnat ceva pentru tine, nu vad de ce nu poti sa iubesti mai multi barbati in acelasi timp. E drept, veti spune ca nu poti sa-i iubesti pe toti la fel. Dar, de regula, unul iti ofera ceva, celalalt altceva, iar daca tu esti obiectul adoratiei amandurora, ce e rau in asta?"

3. "Raspunsul este evident, dar banuiesc ca trebuie sa vin cu o argumentare, intrucat intrebarea fireasca dupa un raspuns, fie el afirmativ sau negativ, este 'de ce?'. Cuvantul deschis spune tot. Jucam cu cartile pe fata. Nu exista gelozie, posesivitate, suspiciuni, minciuni si frustrari. Suntem liberi si alegem sa impartim aceasta libertate cu cine ne place si cu cine impartaseste aceleasi valori."

Raspunsurile lui Cosmin:

1. "Cred ca exista mai multe tipuri de iubire, in functie de tipul de personalitate. Si-atunci, exista clar cei care iubesc se inchid intr-un glob de cristal alaturi de partenerul perfect, imaginandu-si o viata perfecta, in care nu au nevoie de prieteni, de familie, de nimic. Cam asa vad eu monogamia. E acel tip de relatie in care nu faci o miscare fara sa dai raportul si daca o faci, urmeaza o tragedie de proportii, cu tipete si scene lacrimogene. Si-apoi mai exista cei ca noi, care atunci cand iubesc vor sa traiasca la intensitate maxima, fara constrangeri. Prin urmare, raspunsul meu este nu, iubirea nu implica neaparat monogamia."

2. "Ma vad nevoit sa sustin ca se poate. Si ma intristeaza ca trebuie sa explic. Suntem capabili sa iubim mai mult de o persoana si avem nevoie de iubirea si atentia mai multor oameni pentru a ne simti impliniti. Ideea de suflet pereche este de-a dreptul ridicola, intrucat nu poti gasi intr-o persoana tot ceea ce ai nevoie si nu vad de ce te-ai multumi cu cel mai bun dintre variantele mediocre pe care le-ai gasit. Nu spun ca vreuna dintre iubitele mele nu este perfecta, insa fiecare este in felul ei si impreuna, formeaza idealul meu de frumusete, istetime, intelegere si alte calitati pe care partenera trebuie sa le aiba. La fel, la randul meu, sunt constient ca nu pot sa ma incadrez perfect in tiparul partenerului perfect in viziunea partenerei mele, motiv pentru care accept faptul ca ea iubeste si pe altcineva."

3. "Da, desi la inceput mi-a fost greu sa accept. Nu eram obisnuit sa aplic aceleasi reguli si in cazul partenerei. Adica, mi se parea normal ca eu sa pot umbla cu mai multe, insa ideea ca ea ar fi iesit si cu altcineva ma scotea din minti. Dar n-am vrut s-o pierd si n-am vrut sa-mi pierd nici liberatatea, asa ca am ajuns la un compromis. Se numeste open relationship si functioneaza perfect."

Tu in care tabara te incadrezi? Crezi ca o  relatie deschisa este o forma de confirmare a dragostei sau pur si simplu infidelitate cu aprobare?