Doamne de poveste - Topul celor mai apreciate femei din România

Regina Elisabeta (1843-1916)

Patroană a artelor, fondatoare a unor instituții caritabile, poetă, eseistă și scriitoare, Regina Elisabeta a fost supranumită în popor „mama răniților”.

Soţie de monarh şi femeie de litere, autoare de poezii, romane şi nuvele, Regina Elisabeta şi-a asumat misiunea politică şi şi-a făcut cunoscută prezenţa în întreaga Europă, câştigând admiraţia tuturor pentru stăruinţa cu care şi-a îndeplinit îndatoririle.

Dacă îţi place să porţi ie, trebuie să ştii că Regina Elisabeta a sprijinit meşteşugurile româneşti, îmbrăcând adesea portul naţional românesc, dându-i astfel o valoare socială deosebită.

Hariclea Darclée (1860 - 1939)

Soprană de renume internaţional, Hariclea Darclée este una dintre personalităţile feminine cele mai importante ale României.

A debutat intr-un recital de canto în 1881 pe scena teatrului din Braila. A plecat ulterior la Paris, unde a fost remarcata de Charles Gounod, care i-a încredinţat rolul Margaretei din opera sa Faust, rol cu care i-a asigurat româncei debutul pe scena Operei, in 1888.

"Are în gât o privighetoare" a spus despre ea, pe bună dreptate, compozitorul Charles Gounod. Prezenţa Haricleei Darclée pe scenele lumii a reprezentat un adevărat triumf al valorilor româneşti la nivel mondial. Soprana a susţinut crearea Operei Romane din Bucureşti în 1921.

Sarmiza Bilcescu (1867 - 1935)

Te pasionează serialele cu avocaţi? Ai face bine să ştii, atunci, că prima româncă avocat a fost Sarmiza Bilcescu. Ea a fost prima femeie din Europa care şi-a luat licenţa în drept la Universitatea din Paris, fiind, de asemenea, şi prima femeie din lume care şi-a luat doctoratul în drept.

Regina Maria (1875-1938)

Maria Alexandra Victoria a fost aleasă pentru a fi viitoarea regină a României la vârsta de 17 ani şi a fost obligată să se adapteze atmosferei austere de la palat, combinată cu atmosfera publică balcanică. A reuşit să îmbine spiritul creator cu viaţa politică. A avut un rol hotărâtor după Primul Război Mondial, când negocierile Tratatuluji de la Paris s-au împotmolit. Întrevederile ei cu ministrul Clemenceau au dus, în cele din urmă, la naşterea României Mari.

Elisa Zamfirescu (1887 - 1973)

Cumnata scriitorului Duiliu Zamfirescu, Elisa Leonida Zamfirescu, s-a remarcat drept prima femeie inginer din lume, după ce a fost respinsă la Şcoala de Poduri şi Şosele din Bucureşti. A reuşit să intre, totuşi, la Academia Regală Tehnică din Berlin, în ciuda încercărilor de a fi trimisă înapoi la cratiţă, sub pretextul că femeia ar trebui să se ocupe, conform concepţiei din acea perioadă, de bucătărie, copii şi biserică. A ajuns astfel să conducă laboratoarele Institutului Geologic Român şi a fost decorată pentru curaj pe front, fiindcă a lucrat ca voluntar al Crucii Roşii. A avut un rol important şi în îmbunătăţirea calităţii vinului, scriind despre calităţile bentonitei în filtrarea acestei licori bahice.

Martha Bibescu (1889-1973)

Este cea mai importanta femeie a culturii romane din toate timpurile. Alaturi de printesa Ana de Noailles, din familia Brancoveanu, de Iulia Hasdeu si de Elena Vacarescu, dar mai tanara decat ele, Martha Bibescu inchide mica si superba galerie de domnite cu sange albastru si minte sclipitoare care au onorat istoria Romaniei la cumpana dintre secolele al XIX-lea si al XX-lea, scrie site-ul www.psychologies.ro. A primit premiul Academiei Franceze pentru romanul "Les Huit Paradis" şi a fost membră a Academiei Belgiene de Limba şi Literatura Franceză. François Mauriac o descria pe Martha Bibescu astfel: Cine sunteți dumneavoastră? Cea mai admirabilă inteligență de femeie pe care o cunosc."

Elvira Popescu (Popesco) (1894 - 1993)

Actriţă româncă de teatru şi film, Elvira Popescu a ajuns să fie divinizată în Franţa, graţie nu atât carierei cinematografice, cât mai degrabă pasiunii ei pentru teatru, fapt pentru care a căpătat supranumele "Notre Dame de Théatre" 

Ana Aslan (1897-1988)

"Savanta care a învins bătrâneţea" a studiat la Facultatea de Medicină din Bucureşti şi a devenit pionieră în studiul gerontologiei, ulterior director al primului Institut de Gerontologie din lume. Medicamentele elaborate în cadrul institutului aveau efecte remarcabile asupra îmbătrânirii şi bololor generate de înaintarea în vârstă.

Florica Bagdasar (1901 - 1978)

Florica Bagdasar a studiat la Facultatea de Medicină, a avut o căsnicie strălucită cu Dumitru Bagdasar, cel care a lucrat alături de Sofia Ionescu, prima femeie neurochirurg din lume şi a adus în românia această ramură extraordinară a chirurgiei - neurochirurgia. Florica Bagdasar a fost singura femeie din delegaţia României la Conferinţa de Pace de la Paris din 1946 şi a primit o bursă Rockefeller în SUA. În plus, a fost prima româncă aleasă să facă parte dintr-un cabinet de miniştri, fiind ministru al Sănătăţii între 1946 şi 1948.

Sofia Ionescu (1920 – 2008)

Prima femeie neurochirurg din lume, Sofia Ionescu, a reuşit să se afirme în ciuda faptului că tatăl său i-a sugerat că menirea unei fete este aceea de a fi o bună gospodină, de a învăţa limbi străine şi de a-şi forma o cultură generală solidă. Prima operaţie pe creier a efectuat-o în 1944, la vârsta de numai 24 de ani, când doctorul Dimitrie Bagdasar nu era apt pentru o astfel de intervenţie. A continuat să ajute la dezvoltarea neurochirurgiei în România alături de alţi doi medici din "echipa de aur", Ionel Ionescu şi Constantin Arseni.