Cum a inceput povestea acestui bestseller? Ei bine, romanul americanului de origine italiana Mario Puzo "pastra un echilibru binevoitor intre inocenta partiala a eroilor si coruptia la care o societate ii condamna, obligandu-i sa recurga la solutii din afara legii si moralitatii", spun criticii. Insa reprezentantii Mafiei s-au temut ca filmul (este vorba de primul din aceasta serie) sa nu reduca aura romantica a povestirii lui Mario Puzo si prestigiul familiilor americane de origine italiana sa aiba de suferit.
"Liga pentru drepturi civile ale italienilor americani" (IACRL) si-a asumat raspunderea organizarii boicotului daca nu reusea sa obtina controlul asupra filmului. Astfel, primul atacat a fost chiar viitorul protagonist, actorul Marlon Brando, iar in ziarele vremii se puteau citi despre el tot felul de calomnii si jigniri ieftine, care subliniau ca el nu era "un barbat de prestigiul Nasului".
Cand, in sfarsit, filmarile au inceput, boicotul la adresa filmului "Nasul" s-a intetit. Oamenii asa-numitei Ligi pentru drepturi civile ale italienilor americani plateau electricienii de pe platouri ca sa declare greva, pe patronii de hoteluri pentru a refuza cazarea echipei in locurile de filmare stabilite, pe proprietarii de terenuri virane sau parcuri pentru a refuza in ultimul moment inchirierea lor.
Pus in fata acestei situatii, producatorul filmului "Nasul", Albert Ruddy, recurge la o solutie extrema: el solicita o intrevedere chiar cu unul dintre capii "Cosa Nostra", Joe Colombo.
Colombo il asteapta pe Albert Ruddy la hotelul Park Sheraton, inconjurat de 1500 de membri ai Ligii. Producatorul avanseaza propunerea studiourilor Paramount de a ceda Mafiei un procent din castigurile viitorului film. Insa Joe Colombo ii raspunde: "Nimeni nu poate cumpara dreptul de a defaima pe americanii de origine italiana".
Reprezentantii studiourilor ii dau acestuia toate asigurarile ca "Nasul" va fi un film tipic pentru mentalitatea capitalismului salbatic in general, ca va denunta coruptia si violenta la scara intregii Americi si nu numai a Mafiei. Insa membrul "Cosa Nostra" nu se lasa convins si cere sa i se dea scenariul spre aprobare.
In sfarsit, targul dintre cele doua tabere se incheie dupa ce Paramount accepta doua ultime conditii: denumirile de "Mafie" sau "Cosa Nostra" (filiala americana a sindicatului crimei) nu vor fi pronuntate, iar figuratia si rolurile mici sa nu fie sustinute de actori, ci de membrii Ligii pentru drepturi civile ale italienilor americani. Mafia isi asigura astfel supravegherea filmarilor, dar, spun criticii de film, pana la urma aceasta ultima conditie a fost in folosul autenticitatii peliculei.
In scurt timp, situatia este brusc inversata, boicoturile inceteaza ca la comanda. Un mare bogatas pune la dispozitie parcul vilei sale particulare de la Staten Island pentru secventa nuntii din film; un proprietar de restaurante isi ofera localurile pentru decor si de multe ori echipa se trezea cu notele de plata achitate in mod misterios sau cu sticle de sampanie servite fara sa le fi comandat. Sursa: Adina Darian, 1985, "Mirajul statuetei de aur", editura Meridiane; neatorama.com.
Citeste si: Cum ar arata filmul "Forrest Gump" daca ar fi regizat de...
Ce nu stiai despre filmul "Pe aripile vantului"
Top 5 filme care iti ofera alternative pentru vara lui 2014
Istoria cantecului "Bella ciao" - Tu stii ce semnifica versurile?
Bona copiilor lui Coppola i-a adus succes unui renumit regizor
Si barbatii plang: 9 actori care au varsat lacrimi de crocodil in roluri mari
8 utilizari surprinzatoare ale castravetelui
Gabriela Cristea, amintiri din adolescenta: "Eram nabadaioasa!"
