Sigur ca nu putem creiona recomandari sau sfaturi sau sugestii care sa corespunda cu un scop ideal al parcurgerii unui timp nemaipomenit si al unei vacante de vis. Fie vorba intre noi, cred ca nici nu e recomandabil sa avem o vacanta de vis ci una prinsa in geografia si istoria locului. Adica in spatiu si timp intrucat visul nu are nici spatiu si nici timp.
Dar cred ca ceea ce putem sa spunem este ca vacanta / concediul este o perioada in care se intampla lucruri diferite de cele obisnuite. Si cu aceasta fraza intram in tema propriu-zisa a vacantei. Ce se intampla in ea. Lucrul care este caracteristic vacantei este „intamplatul”. El devine obiectul in sine al vacantei. „Intamplatul” are o forma specifica fiecarei familii, cuplu, persoane. Este traducerea intrebarii „Ce facem in vacanta?”. Stam acasa, mergem la bunici, in excursie, in Surinam sau la Polul Nord oricare din ele este o alegere specifica fiecarei relatii.
Ce facem in vacanta? Este intrebarea pe care fiecare familie si-o pune pentru a gasi o forma de a fi impreuna. Este creatia familiei. Este contributia tuturor membrilor familiei. Decizia de a face ceva sau altceva nu este luata oricum ci in concordanta cu structura si dinamica familiala. Poate sa fie un mod de a fi impreuna sau poate sa fie un subiect de controverse dar fiecare familie va lua o decizie. Cand acest lucru nu este posibil iar familia parcurge perioade de criza pentru ca nu se poate lua o decizie atunci putem sa vorbim despre o dificultate majora a legaturilor lor.
Unele familii se bazeaza pe decizia pe care cineva o ia, de obicei „capul de familie”. Alteori este un cadou pentru un membru al familiei. Alteori este un subiect parlamentar pe care o iau democratic consultand inclusiv copilul de 3 ani. „Cate bordeie, atatea obiceiuri”. Dar modul in care se ia decizia nu este aleatoriu. Este un mod care caracterizeaza legaturile. Este usor sa ne imaginam ca asa cum se ia decizia privind vacanta, se iau si multe alte decizii. Dar acum este ceva mai evident pentru ca este vorba despre un moment si un spatiu exterior familiei. Ce se alege poate sa fie inteles si supus unei analize in fiecare familie.
Ce vreau sa va propun este sa va ganditi la „cum luati decizia sa se intample concediul”. Va putei imagina ca acest mod de a vedea lucrurile vorbeste despre voi ca familie. Daca nu plecati nicaieri sau nu aveti vacanta, atunci apare o alta intrebare – care sa fie motivul pentru care vacanta lipseste? Este ceva obisnuit sau ceva care este special in acest an?
Eu nu o sa va dau raspunsuri ci doar intrebarile necesare pentru a va apropia de modul in care functioneaza familia voastra. Dar cred ca in acest sens, una din cele mai importante intrebari ramane – cum a evoluat „intamplatul din concediu” in ultimii ani. Cum era in copilarie, cine lua decizia, tata, mama, vecinul de la etaj, institutia la care se lucra? Dar in adolescenta? Mergeti cu parintii sau cu prietenii? Si intrebarile pot continua. Astazi, insa, decizia este diferita sau la fel? Cand erati voi doi la inceput, cum stabileati unde se merge? Acum s-a schimbat sau e la fel?
Nu va imaginati ca aceste rapsunsuri vor fi decisive dar pot sa ofere o imagine despre ce se intampla acum in familia respectiva. Din cate vad sunt cateva repere fundamentale in ceea ce priveste „intamplatul” din vacanta. In primul rand este prezenta sau absenta sa care are ca sens un semn de depresie si necesitatea de a continua fara nicio pauza. Asa cum se spunea in urma cu cateva secole ca natura are oroare de vid. Vacanta e receptata, in aceasta situatie, ca o ruptura, ca o lipsa de placere, ca un vid imens in care se poate pica. Reactia inversa este de a umple la maxim cu orice tip de activitate perioada de vacanta. Este vorba de o stare de depresie care poate sa devina in vacanta una decisiva. Daca e in interiorul familiei sau in exteriorul ei este o alta tema dar din lipsa de spatiu ramane pe altadata.
Ioana Ginghina isi invata fiica sa inoate: "Acest sport este bun pentru toata lumea"
Tatal e gay si mama lesbiana - Ea a ajuns model Victoria's Secret!
