Bucuria vine din lucruri marunte

Parca am asteptat un an intreg Craciunul si a trecut totul intr-o clipa! Sau mi s-a parut doar… pentru ca este cea mai frumoasa sarbatoare, rupta cumva din povesti. Si tot ce e frumos trece repede.

E un sentiment placut sa vezi oamenii alergand pe ultima suta de metri pentru a cumpara cadouri celor dragi. E si mai placut sa impodobesti bradul alaturi de familia ta si intreaga casa sa fie inundata de mirosul atator feluri de mancare specifice. Imi era dor de atmosfera asta.

Astea sunt zilele in care totul e perfect. Si linistit. Masa plina de lumanari, colinde pe fundal, semineul aprins, mirosul de brad si intreaga familie alaturi, nerabdatoare sa desfaca cadourile. Dragoste si daruinta. Asta e Craciunul pentru mine.

Dar adevarata sarbatoare e in suflet. Uneori poti sa ai totul si totusi sa nu ai nimic. Alteori, putin inseamna mult. E placut sa vezi oameni care daruiesc. E trist insa, ca ne agatam de diverse ocazii pentru a face gesturi frumoase, si nu facem din ele o calitate intrinseca.

O admir pe Angelina Jolie care, dincolo de actele de caritate pe care le face in mod obisnuit, a donat o suma impresionanta unei case de copii. Mel B., fosta Spice Girls, a donat bani si mancare mai multor familii din America. E un curent care se raspandeste si printre vedetele autohtone.

De cativa ani incoace, Festivalul Brazilor de Craciun aduna o sumedenie de nume din spatiul public romanesc: designeri renumiti se folosesc de toata imaginatia pentru a crea brazi spectaculosi pentru licitatie, iar firme mari doneaza sume importante pentru a-i ajuta pe micutii cu probleme.

Mihaela Radulescu, Andi Moisescu si Gabriela Alexandrescu sunt numai cativa dintre oamenii care se ocupa de Festivalul Brazilor de Craciun. De mai bine de opt ani, eforturile lor se concretizeaza in sume de bani care ajung la copiii si la familiile cu situatii dificile.

Poate ca spiritul sarbatorilor de Craciun ar trebui sa ne faca sa vedem in ansamblu si sa devenim mai recunoscatori pentru ceea ce avem. Poate ca in loc sa fim etern nemultumiti ar trebui sa ne bucuram ca putem zambi, ca putem merge, ca vedem, ca putem iubi, ca putem darui.

De cate ori nu trecem nepasatori pe langa un copil amarat sau chiar pe langa un om batran si schilod? Si in loc sa dam o mana de ajutor, intoarcem capul. Oare cand vom inceta sa mai privim la actele altora de caritate ca inspre o vitrina si vom incepe sa fim si noi actori? Se spune ca bucuria vine din lucruri marunte. Iar a darui, cred eu, e un pret mic pentru o satisfactie mare.