O observ in primul rand la voi, prietenele mele si la persoanele de sex feminin de care sunt apropiata. Mi-e mai greu sa o observ atunci cand e vorba de mine si, de fiecare data cand realizez ca ma tranform in mama mea, constientizarea e ca un dus rece. Imi propun sa incetez si sa nu mai fac asta niciodata si, cateva zile sau ore mai tarziu…sunt iarasi in acelasi punct. Ma comport exact ca ea. Ca mama.
Cheltuitoare - ca mama!
E unul din lucrurile care nu-mi plac la mine: cheltuitoare din fire -ca si mama- am inceput sa le spun celor dragi preturile "usor modificate", numai pentru a nu parea ca dau prea multi bani pe un obiect vestimentar sau pentru a nu starni reactii de genul "Da' ti-ai luat ceva si saptamana trecuta".
Stiu - nu e frumos sa transform mai mici sau mai mari preturile, in functie de reactia celor de acasa. Mi-o amintesc pe mama in copilarie, cand venea acasa spre sfarsitul lunii, majoritatea oamenilor se abtin de la cumparaturi pana la salarii, cu cate un obiect decorativ sau un set de masa din portelan pe care platise "o nimica toata".
Grija pentru ceilalti
Devii din ce in ce mai ingrijorat la gandul drumurilor facute de cei dragi si incepi sa spui lucruri de genul: "Ai grija, e noapte/ ninge/ e duminica" tuturor celor care se "incumeta" sa plece dintr-un loc in care te afli si tu!
Zilele trecute, dupa o seara petrecuta la mine acasa, mi-am trimis prietenii tarziu in noapte acasa. Nu traim intr-o zona de conflict, sunt oameni in toata firea si, cel mai important, nimeni nu plecase singur. Am insistat sa ma sune imediat ce ajung acasa si, evident, la jumatate de ora dupa ce plecasera deja incepusem sa ma agit, intrebandu-ma daca au avut destul timp sa ajunga -noapte circulatia e mai putin intensa- linistindu-ma abia dupa telefoanele lor. Si inca nu am devenit mamica si nu imi imaginez cum e sa iti astepti fiica sa vina de la o petrecere!
Incepi sa "pui bine" lucrurile
Ai inceput sa faci unul din lucrurile de care te temeai cel mai tare (nu e vorba despre sex): "pui bine" anumite chitante, geanta plic abia cumparata sau o carte imprumutata si uiti complet de ele, exact asa cum face si mama ta, si mama ei inaintea voastra.
Iei cu tine tot mai multe lucruri
Iti mai amintesti cat de libera te simteai atunci cand plecai oriunde fara geanta, cu mainile in buzunare? Eu imi aduc aminte cu tristete, pentru ca acum tind sa devin o copie a mamei - cu geanta pregatita de orice, de la machiaj, plasturi, medicamente pentru urgente, chitante, bonuri…cu adevarat persoana care poate salva orice situatie!
Mai multe pretentii!
Am inceput sa realizez ca buna mea dispozitie (re)cunoscuta de toata lumea a inceput sa dispara, lasand loc stilului mai degraba temperamental mostenit din familie: nici vorba de un zambet cald la greseala unui functionar: iese imediat la iveala noua eu, perfectionista si mai putin dispusa la compromisuri pe altarul amabilitatii!
Lista poate fi nesfarsita, pentru ca multe astfel de obiceiuri se observa pe parcurs, dar important este cum actionezi in privinta celor care nu iti plac.
Cum ii pui capat?
Stiu ca poate parea greu, dar poti "rupe lantul" genetic si poti incerca sa scapi de influentele familiale pe care nu le suporti si pe care nu ai vrea sa le mai repeti. Jason Greenberg, un psiholog din New York specializat in relatiile dificile dintre mame si fiice spune, citat de CNN, ca urmatorii pasi ti-ar putea fi de folos:
- fii constienta de feedback-ul celorlalti: daca partenerul tau, copiii sau apropiatii iti atrag atentia asupra felului in care te comporti, asculta-i. E foarte dificil sa te mentii obiectiv in privinta propriilor erori.
- identifica trasaturile pe care nu le vrei! Cel mai simplu lucru este sa iti creezi o lista mentala a trasaturilor familiei tale pe care nu iti doresti sa le vezi, peste ani, la copiii tai si sa incerci sa le eviti.
- opreste-te si respira adanc! Jason Greenberg spune ca este cel mai bun mijloc pentru a putea scapa de toate lucrurile -obiceiurile, gesturile- care ne enerveaza. "Atunci cand esti stresat ai cele mai multe sanse de a repeta un comportament care nu iti place, pentru ca atunci nu detii controlul situatiei si reactionezi instinctiv. Ia-ti un moment si respira, inainte de a face ceva si de a reactiona exact ca mama ta."
Semeni cu mama ta?
Multe dintre noi, desi ne-am promis acest lucru, intr-un moment sau altul, ne transformam incet, incet in copii fidele ale mamelor noastre, mergand de la obiceiuri dragute la cele pur si simplu insuportabile.
Cred ca, in timp, de la frica majora pe care o avem de a nu ii semana in totalitate mamei noastre vom ajunge sa pretuim mai mult acele complimente care ne aseamana cu ele, decat pe cele despre fizicul sau farmecul nostru.
Vrem sa ne povestesti cum si daca ai inceput sa te transformi in propria ta mama. Care sunt trasaturile sau obiceiurile care va fac mama si fiica in ochii tuturor? Impartaseste-ne povestea voastra!
Cine ii poate intelege pe adolescenti?
Dezbateri pentru viitor - "Intre noi parintii"
