Wilhelm Cuceritorul era pasionat de astrologie

Interesant este ca William este unul dintre primii care au incercat o definitie diferentiata a astronomiei si astrologiei. Invatatii, spune el, vorbesc despre planete in trei moduri: fabulos, astrologic si astronomic. Cei interesati de fabule interpreteaza miturile grecesti ca si cand acestea ar fi provenite din astronomie. Astrologia in schimb, trateaza fenomenele cum par a fi, fara insa a fi precise. Astronomii se ocupa de lucruri asa cum sunt.

Din pacate nu-si duce argumentatia mai departe, dar sunt sigura ca intentia lui nu era de a denigra astrologia, deoarece el isi sprijina afirmatiile citand gresit din Platon in sprijinul teoriei cum controleaza planetele natura si corpul uman. Corpurile ceresti, spune el, incalzesc atmosfera, care, la randul sau, incalzeste apa – pe care face o parte fundamentala a tuturor organismelor animale - si asa trebuie sa afecteze orice lucru viu. Enumera planetele si calitatile lor, clasifica umorile si invoca unele teorii despre modul in care principiile au fost descoperite, nu numai din motive practice, ci si simbolice. Anticii, sugereaza el, au descoperit ca Saturn a fost "rece" pentru ca atunci cand Soarele era in Rac, era conjunct cu Saturn cea mai deparata planeta vizibila cu ochiul liber. Dar tot el a subliniat faptul ca Saturn a lucrat cu o coasa, deoarece a facut mai mult atunci când l-a executat pe tatal sau, a fost fara mila. Despre Venus a spus ca a comis un adulter cu Marte, deoarece atunci cand cele doua planete au fost apropiate, Marte a luat din influentele bune ale lui Venus.

Se pare ca interesul lui Henric al II-lea, pentru astrologie, a fost stimulata de tutorele sau, Wilhelm Cuceritorul si de catre tatal sau, Geoffrey, conte de Anjou, a fost suficient ca sa-l numeasca astrolog personal pe Abenezra (1092-1167), un evreu din Toledo, care a venit in Anglia in 1158 pentru a preda astrologia la Londra si Oxford.

Abenezra pare sa fi avut nu doar faima de mare astrolog-scriitor (Nativitatibus Dei a fost republicata in secolele 15 si 16) ci si un acut simt al umorului si stia sa se faca placut. A predat nu doar in Anglia, ci in toata Europa, si se pare ca a ocupat, scurt timp, catedra de astrologie de la Universitatea din Bologna.

Atat Adelard cat si Wilhelm Cuceritorul au sprijinit si popularizat astrologia in Anglia prin aducerea din Franta in Anglia, textele arabe, copii ale vechilor texte grecesti despre astrologie, matematica, fizica, astronomie si din care pe unele le-au tradus, pe altele le-au folosit ca surse pentru cartile lor. Au fost si alti traducatori ai textelor arabe, multe numele lor s-au pierdut, dar altele au  rezistat timpului - Bartolomeu da Messina, Burgundio di Pisa si Eugenius, amiralul din Sicilia, care a tradus din greaca, Egidius de Trebaldis din Parma, Arnold y Barcelona si Blasius Armegandus din Montpellier, care a tradus din limba araba. Prin munca lor, un mare flux de cunostinte astrologice au refacut drumul spre vest pentru ca maurii au avut o mare calitate, chiar daca au cucerit nu au calcat in picioare cultura popoarelor supuse.