Specialiştii subliniază că, în stadii precoce, cancerul mamar nu are de obicei simptome. Însă pe măsură ce o tumoră se dezvoltă la nivelul sânului, s-ar putea ca pacienta să observe mai multe semne.
Unul dintre acestea poate fi un nodul apărut în interiorul sânului sau la subraţ, iar acest nodul persistă şi după ciclul tău menstrual. Acesta este, adeseori, primul simptom aparent al cancerului la sân.
Unul dintre cele mai frecvente mituri despre cancerul la sân - mit pe care ni l-a demontat într-un articol anterior un medic primar specialist în radiologie şi imagistică medicală - este acela că majoritatea nodulilor la sân sunt canceroşi. Ei bine, aproximativ 80% din nodulii la nivelul sânilor femeilor sunt cauzaţi de modificări benigne (necanceroase), chisturi sau alte condiţii.
Aşadar, sfatul specialiştilor este să discuţi cu medicul tău despre orice modificare la nivelul sânilor, deoarece diagnosticarea precoce a cancerului de sân este în beneficiul oricărei femei. Medicul tău, mai apoi, îţi poate recomanda să faci o serie de investigaţii, precum o mamografie, ecografie sau o sonoelastografie pentru a determina dacă un nodul este canceros sau nu.
Însă ce trebuie să ştim despre nodulii la sân? Citeşte în continuare mai multe informaţii utile despre afecţiunile benigne ale sânilor şi află de ce nu toţi nodulii sunt canceroşi.
Dacă descoperi modificări sau ceva neobişnuit în unul dintre sânii tăi, este important să mergi la un doctor cât mai repede posibil. Dar trebuie să reţii că majoritatea modificărilor de la nivelul sânilor nu sunt canceroase.
Doar pentru că doctorul tău specialist vrea ca tu să faci o biopsie, asta nu înseamnă că ai cancer mamar. (O biopsie este atunci când o bucăţică de ţesut este extrasă şi apoi analizată sub microscop).
De fapt, unele rezultate ale biopsiilor pot să arate că nu este vorba de cancer. Dar singurul mod prin care poţi să ştii sigur este să ţi se extragă ţesut (care să fie apoi testat) din acea zonă a sânului care prezintă suspiciuni.
Afecţiunile non-canceroase ale sânilor sunt foarte comune, iar acestea nu pun în pericol viaţa pacientei.
Cele 2 tipuri principale sunt fibroza mamară (sau fibroza chistică) şi/sau chisturile şi alte tumori ale sânului necanceroase sau benigne.
Fibroza şi/sau chisturile
Fibroza chistică la sân şi/sau chisturile sunt modificări benigne în ţesutul mamar care apar în cazul multor femei la un moment dat în viaţa lor. Aceste modificări sunt, de multe ori, afectate de hormoni şi se pot agrava chiar înainte să înceapă menstruaţia ta.
Fibroza înseamnă fermitate în ţesuturile conjunctive, iar chisturile sunt saci umpluţi cu lichid. Aceste modificări pot provoca zone mai tari (unde sunt nodulii), îngroşarea acelor zone sau sensibilitate a sânului; secreţii mamelonare (n.r. - eliminarea unor fluide care apar la nivelul mamelonului atunci când femeia nu alăptează poarta numele de galactoree sau secreţie mamelonară); sau durere în sân.
Dacă sunt dureroase, chisturile pot fi tratate prin scoaterea fluidului cu un ac şi o seringă, dar ele se pot umple din nou mai târziu.
Un chist nu poate fi diagnosticat doar printr-un examen fizic, nici nu poate fi diagnosticat doar printr-o mamografie. Pentru a fi sigură că un nodul este într-adevăr un chist, doctorul poate face o ecografie mamară sau poate să scoată o cantitate de lichid din chist cu ajutorul unui ac subţire.
Un chist este umplut cu lichid. În cazul în care un chist are unele părţi solide, atunci el nu mai este un simplu chist, aşa că pacienta va avea nevoie de mai multe teste. Unii dintre aceşti noduli pot fi analizaţi mai în detaliu cu ajutorul mamografiilor, dar alţi nodul ar putea necesita o biopsie. Mărimea, forma şi marginile nodulului îl ajută pe medicul specialist să îşi dea seama dacă poate fi vorba de cancer mamar.
Nodulii şi zonele de îngroşare cauzate de fibroză şi chisturi sunt aproape întotdeauna inofensivi. În cazurile severe, medicii pot prescrie medicamente care pot ajuta la reducerea sau ameliorarea simptomelor, iar intervenţia chirurgicală este rareori necesară.
Tumori benigne de sân
Tumorile benigne de la nivelul sânilor sunt zone necanceroase în care celulele mamare s-au dezvoltat anormal şi rapid, formând adesea un nodul. Spre deosebire de chisturi, care sunt umplute cu lichid, tumorile sunt solide.
Tumorile mamare benigne pot să doară, dar ele nu sunt periculoase şi nu se răspândesc de la sân la alte organe. Cu toate acestea, unele afecţiuni benigne de la nivelul sânilor, cum ar fi papiloamele şi hiperplazia ductală atipică, sunt destul de importante şi pacientele trebuie să ştie de ele, deoarece femeile cu aceste tipuri de afecţiuni au un risc mai mare de a face cancer la sân.
O biopsie este singurul mod de a afla dacă un nodul este benign sau este vorba de cancer. Într-o biopsie, un segment sau chiar tot nodulul sau zona ce prezintă suspiciune este extras/ă şi analizat/ă sub microscop.
Dacă o tumoră benignă este mare, aceasta poate modifica dimensiunea şi forma sânului.
Dacă tumora creşte în ţesutul canalului ductal, aceasta poate provoca o secreţie din mamelon (numită secreţie mamelonară). În funcţie de tipul, mărimea şi numărul de tumori benigne, medicii specialişti pot recomanda intervenţia chirurgicală pentru îndepărtarea acestor tumori. Surse: 1, 2, 3.
Gonoreea la femei şi bărbaţi - Cauze, simptome şi tratament
Bomba de vitamine care îţi întăreşte sistemul imunitar
