Revolutia stiintifica din perioada clasica

Aristotel a infirmat teoria lui Anaximandru cum ca Pamantul ar pluti liber si fara sprijin; Pitagora a fost, probabil, primul invatat care, fara dovezi palpabile, e adevarat, a spus ca pamantul este la randul sau o planeta si ca este rotund. Aceasta teorie, a fost sustinuta public pentru prima oara, se pare, de Philolaus din Teba, la sfarsitul secolul 5 i.Hr., s-a bazat mai de graba pe intuiție decat pe logica, dar aici intuitia a fost extraordinara. Era clar, cel puțin pentru unii astronomi, ca Soarele este mult mai mare decat Pamantul, si, prin urmare, acesta din urma nu a fost centrul universului.  Aristarh din Samos, cu 15 secole secole inainte de Copernic, in 230 i.Hr. a susținut ca Pamantul si toate planetele se invart, in cercuri (orbite), in jurul Soarelui, iar Pamantul face o tura in jurul axei sale, odata in 24 de ore. Se pare insa ca omenirea nu era pregatita pentru asemenea informatie.

Grecii par sa fi adoptat definitiv zodiacului undeva in 6-lea i.Hr., si este posibil ca Democrit sa-l fi schitat rotund pe la 420 i. Hr. si sa fi popularizat ideea ca planetele calatorind prin semne influenteaza destinul omului.  Se spune ca el ar fi petrecut mult timp in Egipt si, cu siguranța, a vizitat si Persia, si ar fi fost mult mai indreptatit sa avanseze teoria ca planetele guverneaza viața oamenilor, mai mult decat oricare alt invatat grec. El a fost de acord cu Zenon, ca nimic nu este intamplator in lume. Cu toate acestea, unii istorici, sunt de parere ca Anaxagoras, nascut in insula Ionia, la  aproximativ  500 i.Hr., cu firea sa aventuroasa, interesat de filosofie si de stele sa fi fost primul care a explicat faptul ca Luna nu avea luminozitate proprie, ca straluceste din cauza luminii reflectate de la Soare. Pentru aceasta afirmatia a fost alungat din Atena, unde a trait timp de treizeci de ani, dar si pentru ca a incerca sa frs o logica astronomiei de pana atunci si sa predea teorii raționale despre lucrurile de pe mare. Grecii, care l-au sacrificat pentru aceasta teorie s-au revoltat la ideea ca a alaturat si implicit, desacralizat , o stea de foc  cu o bucata de pamant.

Multe informatii astronomice si astrologice timpurii,  trebuie sa fi fost privite cu suspiciune de catre greci. Acest lucru este sugerat, de exemplu, de faptul ca Thales din Milet a prezis ca eclipsa de soare, care a avut loc in 585 i.Hr., va pune capat luptei dintre  lidieni si mezi, si surpriza, in momentul cu pricina luptatorii s-ar fi oprit surprinsi de fenomenul cosmic, deci este posibil ca Thales sa fi facut, pur si simplu, o presupunere soldata cu o confirmare de succes.