"Iata-l, iata Satan vine / Razbatand prin verzi lumine, / Pe-un fulger stralucitor. / Umbre, stafii despletite, / Cucuveici, Iele zburlite, / Si Rusaliile pocite / Il urmeaza ca un nor./ Voi cu suflete curate / Cu credinti nestramutate, / Oameni buni, femei, copii, / Voi crestinelor popoare, / Faceti cruci mantuitoare, / Caci e noaptea-ngrozitoare, / Noaptea Sfantului Andrei". Suna insapaimantator versurile lui Vasile Alecsandri ? Ei bine, poetul nu face decat sa exprime in mod plastic o serie de obiceiuri si de superstitii carora locuitorii spatiului cuprins intre Carpati si Dunare le-au ramas tributari din cele mai vechi timpuri.
Sfantul Andrei, ocrotitorul romanilor
Santandrei este o divinitate geto-daca peste care crestinii au suprapus pe Sfantul Apostol Andrei, cel Intai chemat. Traditia spune ca Sfantul Apostol Andrei a fost primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci si a fost martirizat in anul 60, fiind rastignit pe o cruce in forma de X. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat in anul 1995 ca Sfantul Andrei sa fie inscris in calendarul bisericesc, intre sfintii mari ai ortodoxiei, iar din 1997 l-a proclamat drept "Ocrotitorul Romaniei".
Noaptea Strigoilor
In traditia populara romaneasca se spune ca in noaptea Sfantului Andrei lupii incep sa vorbeasca, iar persoana care va fi muscata de ei se va transforma in varcolac. Pentru a-i tine departe de casa, femeile isi pun la ferestre si la tocul usii funii de usturoi sau arunca prin curte bucati de paine, astfel incat varcolacii sa le manace si sa nu incerce sa mai intre in casa.
"Prin jud. Ramnicu Sarat impotriva strigoilor si stragilor, care ies de prin morminte si vin de pocesc pe oameni cu felurite boale, se ung lucrurile cu 9 fire de usturoi, mancand in acelasi timp fiecare om din casa cate un fir, ca vor scapa de pocitura strigoilor, carora nu le place usturoiul si cari, pentru aceasta, nu se pot apropia de casa unui om", scria D. Lupascu in cartea " Medicina babelor ".
Pana in secolul al XX-lea, in Colinele Tutovei se organizau petreceri foarte mari ale caror radacini erau intinse pana in epoca precrestina. Pentru a fi feriti de actiunea malefica a moroilor si strigoilor, tinerii camuflau si ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele si usile casei unde se desfasura petrecerea inainte de lasatul serii.Unii batrani afirma ca pentru a indeparta spiritele rele de case oamenii trebuie sa intoarca toate vasele cu gura in jos.
Petrecerea se numea, local, Noaptea Strigoilor, timp nefast, cand strigoii vii isi parasesc trupurile fara stirea lor, iar strigoii morti ies din sicrie, morminte si cimitire pentru a provoca suferinte oamenilor, pocesc si sug sangele celor vii, leaga sau iau puterea barbatilor, strica taurii, fura sporul vitelor, se joaca cu lupii si ursii.
In judetul Botosani, se spune ca daca in aceasta noapte vitele se agita este semn ca vin lupii, iar stapanii trebuie sa faca o cruce din ceara pe care sa o lipeasca de cornul drept al animalelor pentru a le proteja.
Citeste si: Noaptea vrajilor de dragoste
Superstii de dragoste in noaptea Sfantului Andrei
Cele mai multe obiceiuri sunt legate insa de dragoste si de o serie de ritualuri menite sa le arate tinerelor necasatorite ursitul. Asa ca fetele isi pun sub perna un fir de busuioc sau un pieptene pentru a-l visa pe cel care le este sortit drept sot. In alte parti, traditia populara spune ca acestea trebuie sa isi puna la cap 41 de boabe de grau si daca viseaza ca cineva le ia de acolo, se vor marita in anul urmator.
In Bucovina, boabele de grau sunt inlocuite cu spice, care trebuie asezate sub perna, iar fetele sa rosteasca: " Voi, 41 de fire de grau / Eu voi adormi / Si voi hodini / Dar eu ma rog lui Dumnezeu / Sa-mi trimita ingerul meu / Cel ce mi-e dat de Dumnezeu".
Totodata, traditia spune ca tinerele trebuie sa faca cu mana lor "Turtuca de Andrei", o turta mica din faina de grau, foarte sarata, coapta pe plita. Cel care va aparea in visul fetei, calare pe un cal alb, si ii va aduce apa pentru a-si potoloi setea, acela o sa-i devina sot.
Tot pentru a afla daca se vor casatori sau nu fetele trebuie sa masoare noua cesti de apa si apoi sa le toarne intr-o strachina. Aceasta se tine toata noaptea sub icoana, iar a doua zi se ia din nou la masurat cu aceleasi noua cesti. Daca ramane apa pe fundul strachinii inseamna ca fata isi va gasi ursitul in anul ce vine, daca ultima ceasca ramane mai goala, fata va avea un an greu.
In unele zone de munte, tinerele nemaritate sunt legate la ochi si puse sa intre in staulul oilor sa alerge dupa acestea. Daca fata va prinde o oaie nu se va casatori, dar daca va pune mana pe berbec trebuie sa se pregateasca de maritis.
Supestitii legate de bogatie
Alte superstitii legate de noaptea Sfantului Andrei se refera la interdictia de a imprumuta bani sau de a oferi cadouri pentru ca se spune ca acea persoana va fi pagubita.
Un alt obicei care se pastreaza si acum este cel cu boabele de grau. Pentru a afla cat de bogat va fi anul care sta sa inceapa se pun boabe de grau intr-o strachina cu apa. Acesta trebuie asezat la fereastra pentru a beneficia de lumina naturala. Daca graul este verde si inalt, anul urmator o sa fie bogat in recolta, daca acesta o sa fie galbui si mic, anul nu se arata prea bun.
In unele sate din regiunea Olteniei copiii taie mladite din pomii roditori si le pun in apa, la caldura, pentru a inmuguri pana la Sf. Vasile. Fiecare crenguta este botezata dupa numele membrilor familiei, iar de Anul Nou acestia vor sti ce fel de an ii asteapta.
Daca vor inflori frumos atunci gospodarii vor avea un an imbelsugat, daca se vor ofili anul nu va fi unul bogat.
In unele sate, copiii se duc la raspantii si arunca cu faina ca sa hraneasca fiarele ca sa nu mai atace animalele, iar stapanii acestora le pun o bucata de busuioc sau putina aghiasma in mancare, pentru a le proteja de atacul lupilor.
12 cepe "anunta" timpul probabil
Din cele mai vechi timpuri, oamenii citesc semnele naturii pentru a prezice cum va fi vremea. In aceasta noapte, femeile pun in podul casei 12 cepe, cate una pentru fiecare luna a anului. Rezultatul se citeste in seara de Craciun: cepelor stricate le corespund lunile ploioase, iar celor incoltite lunile bune pentru recolta.
De ziua ei, Andreea Banica mananca usturoi
Elemente care iti transforma casa in ACASA
