Nasterea pe cale naturala, interzisa femeilor cu miopie mare - Descopera sfaturile medicului

Este o afectiune a ochiului in care razele luminoase venite de la un obiect converg in fata retinei (locul unde se formeaza imaginea in ochi), si NU pe retina, facand ca imaginea obtinuta sa nu fie clara. Ca o consecinta, miopii nu vad bine la distanta, dar vad bine aproape.

Dilema nastere normala versus cezariana in functie de gradul afectiunii  miopice a femeii insarcinate este una dintre cele mai disputate si controversate probleme legate de sarcina. In consecinta, este normal ca aceasta dilema sa preocupe destul de numeroasele viitoare mamici cu miopie.

In general, miopia evolueaza in special in adolescenta, dar se cam stabilizeaza pe la varsta de 21-22 de ani. Aparitia unei sarcini la o pacienta cu miopie poate duce la cresterea miopiei, mai ales daca viitoarea mamica este mai tanara de aceasta varsta – miopia nu e stabilizata si avea sanse sa creasca oricum, chiar in absenta sarcinii. La o varsta a gravidei de peste 24-25 de ani, nesansa cresterii miopiei este foarte mica, cu exceptia miopiei care poate creste tranzitoriu, datorita modificarilor hormonale induse de sarcina. Intr-adevar, aceste fluctuatii hormonale pot creste miopia pre-existenta a unei gravide, insa, de obicei, miopia revine la valoarea sa initiala, dupa nastere si lauzie, cand s-a normalizat si nivelul hormonal.

IMPORTANT: Riscurile oculare ale sarcinii la o persoana cu miopie nu sunt legate in mod direct de valoarea miopiei (!), ci de modificarile aparute la fundul de ochi, si anume la zonele mai subtiri si mai sensibile, specifice, din periferia retinei, care au potential de a se rupe si a produce gauri sau rupturi retiniene mici (sau mari), care pot determina dezlipirea de retina.

Astfel, faptul ca o persoana are miopie mica sau medie nu o scuteste automat de riscuri, in situatia in care au aceste modificari predispozante pentru rupturi si dezlipire de retina, dupa cum exista si ochi cu miopie foarte mare, care nu au aceste modificari predispozante si nu expun la riscuri mari. Deci, nu va ghidati doar dupa valoarea miopiei, NU e neaparat semnificativa in luarea deciziei pentru o nastere normala versus cezariana!

Factorii declansatori pentru producerea rupturilor zonelor „sensibile”retiniene pot fi: loviturile oculare sau in zona fetei, eforturile fizice mari, mai ales cele izo-volumetrice (ridicare de greutati, „trasul” de aparate de forta la sala de sport, efort de tuse, dar si efortul de „scremut”, cum este acela din constipatia severa, sau de la nasterea pe cale naturala).

De aceea este obligatoriu examenul fundului de ochi al oricarei gravide in ultimele luni de sarcina. Daca se gasesc astfel de leziuni predispozante, fie se face un tratament Laser pentru a le bloca, fie se recomanda nasterea prin cezariana. Astfel poate fi evitat riscul cel mai mare, producerea unei dezlipiri de retina.

Alte intrebari frecvente ale doamnelor si domnisoarelor care au miopie sunt legate de realizarea unei  operatii pentru a scapa de ochelari (chirurgie refractiva) si anume:

1. "Daca ma operez sa nu mai port ochelari, inseamna ca nu mai am miopie, deci cand voi fi insarcinata, voi putea naste normal?”

Raspunsul nostru este legat de explicatiile de mai sus: prin operatie scadem dioptriile, astfel incat sa scapati de ochelari, dar retina dvs. a ramas aceeasi, noi nu o influentam prin operatia de chirurgie refractiva realizata. Deci, daca acum, inainte de operatia de miopie, aveti leziuni predispozante pe retina, le veti avea si cand veti fi gravida, deci riscul la o nastere naturala va exista in continuare, chiar daca nu mai purtati ochelari!

2. „Intentionez sa ma casatoresc si sa avem cat putem de repede un copil, dar as vrea si sa ma operez sa scap de ochelari. Cand sa fac operatia: acum sau dupa ce voi naste?”

Puteti sa va operati si inainte de a ramane gravida, pentru ca operatia se vindeca repede si nu va influenta evolutia unei viitoare sarcini, nici a nasterii in sine. In orice caz, odata ramasa insarcinata, nu va recomandam operatia decat dupa ce ati nascut si a trecut si perioada de lauzie, astfel incat si modificarile hormonale inerente perioadei sa treaca, dar si sa puteti face linistita tratamentul postoperator, fara teama ca ar putea influenta fatul sau bebelusul sugar.

3. „Daca ma operez de miopie, mai sunt sanse sa transmit copilului meu aceasta afectiune?”

Inca o data precizam: operatia de miopie rezolva doar ochelarii, in sensul ca nu veti mai fi dependenta de ei! Retina, cu eventualele ei leziuni, dar si materialul genetic, raman aceleasi, deci „gena miopiei” se poate transmite in continuare, indiferent ca mai purtati sau nu ochelari!

Viitoarele mamici trebuie sa stie ca miopia se poate transmite intr-un procent de 40-50% si copilului, iar gradul de transmitere este mai mare daca si tatal are miopie, dar nu e o regula generalizata 100%. Din pacate, fiind determinata genetic, miopia nu poate fi prevenita – cel putin in conditiile actuale; dar, cu progresele facute in domeniul geneticii – cine stie, pentru viitor? Premisele sunt incurajatoare, avand in vedere ritmul de evolutie al geneticii contemporane.