Micile obsesii care ne macina

Fiecare dintre noi are cate un cunoscut care poarta una dintre "etichetele" enumerate mai sus, fie ea prietena cea mai buna, obsedata de scame si de firimituri, sau sora mai mica, ale carei maini sunt mereu aspre si reci, de la spalatul excesiv.

Cele care l-au vazut pe DiCaprio in rolul "Aviatorului" Howard Hughes stiu cat de departe pot ajunge aceste mici obsesii si ca de la "nevinovatul" spalat pe maini de zeci de ori pe zi si pana la claustrarea completa de societate nu e o cale chiar atat de lunga. Si, desigur, micile obsesii si comportamentele nejustificate pe care le genereaza nu se opresc aici. "Toate aceste comportamente sunt variante si pot fi abordate diferit, ele nu fac obiectului unei generalizari", explica Cristina Calarasanu, psiholog si psihoterapeut. "Fiecare mod de a actiona nu numai ca va coresponde unei nevoi a persoanei, dar va avea o cauza specifica persoanei respective". Prin urmare, nu ne ramane decat sa le luam pe rand.

Superstitiile si ritualizarile

Obsesia de a controla de zeci de ori daca am incuiat usa, daca nu am uitat ceva in priza, daca ne-am setat ceasul desteptator sunt doar cateva - si probabil cele mai justificabile - dintre ele. Sunt oameni care nu doar ca nu se simt impacati, ci sunt absolut convinsi de nenorocirea care s-ar putea intampla daca nu au facut sau refacut respectivul lucru de un numar fix de ori. "Aici avem de-a face cu teama de a nu putea anticipa un eventual pericol si de aceea verificarea in mod repetat apare ca o modalitate de control", explica Cristina Calarasanu. "Desigur, rareori este vorba despre un pericol real, dar gandul ca acesta s-ar putea materializa genereaza multa angoasa".

Dependenta de cumparaturi

De ce sa ne ascundem dupa deget: pentru multe dintre noi mersul la cumparaturi este o placere. Problemele apar atunci cand acest lucru devine singura noastra placere si un comportament pe care nu-l mai putem controla. Shopaholismul, oricat de superficial ar parea, este intr-adevar o compulisie, si deriva dintr-un impuls ce nu poate fi controlat, acela de a cheltui sau acela de a cumpara cat mai mult. "Aceste conduite legate de exces pot fi adesea simptome ale unor alte tulburari, cum este depresia, ele actionand ca un substitut si in acelasi timp fiind un mod prin care respectiva persoana isi exprima suferinta", este de parere Cristina Calarasanu.

"Foamea" emotionala si poftele de mancare necontrolate

De cate ori nu ti s-a intamplat sa te plangi ca ti-e foame desi nu trecuse nici o ora de cand te-ai ridicat de la masa? "Aceasta "stare" nu are un continut fiziologic, ci este o modalitate psihologica a corpului de a ne semnaliza ca exista o tensiune, o neliniste, care nu isi gaseste un alt mod de exprimare decat acesta", explica Cristina Calarasanu. "Framantarile, stresul cotidian, o capacitatea mai scazuta de a gestiona problemele afective, toate pot lua forma acestei stari".

Obsesia pentru ordine si curatenie si teama nejustificata fata de microbi

"Este o nevoie de control, ce se exercita prin ordonarea lucrurilor externe, din jur, ca o incercare a de compensa dezordinea din interior si de a calma framantarea, nelinistea provocata de ceee ce se intampla ca si functionare interna", insista Cristina Calarasanu. "Din nou observam ideea legata de pericol, de data aceasta pericolul de boala, si, implicit, cel de moarte. Aceasta conduita anxioasa care devine in timp obsesionala este un mod de aparare impotriva angosei de moarte, care ar putea surveni oricand prin boala. Este un comportament mostenit adesea de la parinti foarte anxiosi, excesiv de vigilenti si protectori".

Anxietatea, principalul declansator al tulburarii obsesiv-compulsive (TOC)

"Tulburarea obsesiv-compulsiva face parte din cadrul tulburarilor anxioase, plangerile pacientilor fiind legate mai degraba de continutul gandurilor sau imaginilor mentale repetitive (obsesii) si de comportamentele repetitive (compulsii) la care recurg", afirma Cristina Clarasanu. Simptomele ei includ:

- Teama de bacterii
- Teama de pierdere a controlului
- Teama de tendinte agresive
- Ganduri interzise
- Facerea excesiva a unui singur lucru
- Petrecerea orelor in sir facand ceva sa iasa perfect

Sursa declansarii lor? Anxietatea. "Depresia sau alte tulburari de anxietate pot insoti TOC. Unele persoane afectate pot prezenta tulburari alimentare. In plus este posibil sa evite acele situatii care ii obliga sa se cofrunte cu obsesiile", adauga Cristina Calarasanu. Modalitatea de interventie cea mai eficienta este combinatia dintre tratamentul medicamentos recomandat de medicul psihiatru si psihoterapie".

Cristina Calarasanu este psiholog si psihoterapeut in cadrul Centrului de Psihologie de Actiune si Psihoterapie (CPAP). Poti citi saptamanal insemnarile ei despre psihologia copilului si a familiei pe blogul Aventuri in tara Piticilor.