Curajul de a lupta pentru un crez...
Pe masura ce jurnalismul a inceput sa se contureze ca profesie, monopolul asupra acestui domeniu a inceput sa fie detinut de catre barbati, in timp ce femeilor li s-a limitat accesul la informare (sa nu uitam ca ne aflam la inceputul secolului al XVIII-lea, cand femeile erau considerate casnice). Incepand cu secolul al XIX-lea insa, femeile din Europa si America de Nord au inceput sa lupte pentru un statut profesional egal cu al barbatilor. Nellie Bly (1865 - 1922), originara din Pennsylvania, a fost una dintre femeile pionier ale jurnalismului. Ziarista de investigatie si experta in jurnalismul sub acoperire, Nellie a debutat prin a scrie articole pentru femei, dupa care a aplicat pentru un post de redactor la ziarul lui Joseph Pulitzer, The New York World. Aici a scris un articol despre condiitile inumane in care traiesc bolnavii internati la un spital de nebuni din regiune, expunandu-se de bunavoie la situatii periculoase. Acest gen de jurnalism constituit din povestiri adevarate, redactate sub acoperire, va deveni in timp o component clara a stilului sau si va constitui un model pentru ziaristele care i-au urmat. Dupa modelul lui Jules Verne, a facut o calatorie de 72 de zile in jurul lumii, pe parcursul careia a strans o impresionanta colectie de insemnari, articole si reportaje, insa nu s-a bucurat de aprecierea la care se astepta. Spre sfarsitul carierei s-a focusat in special pe aricole despre drepturile femeilor si egalitatea sexelor.
Din fericire pentru succesoarele ei, Nellie nu este singura femeie care si-a adus contribuitia in dezvoltatea jurnalismului liber. Astfel, odata cu primul razboi mondial (fara a omite celelalte evenimente majore care au marcat istoria ultimelor ultimului secol), femeile au demonstrat ca atunci cand vine vorba de a realiza reportaje de calitate, au cel putin la fel de mult curaj si initiativa ca si barbatii, reusind sa ia lupta pentru informare pe cont propriu.
In direct, de pe front
Pentru o femeie, meseria de jurnalist reprezinta zi de zi o provocare (spre exemplu, o femeie reporter sportiv va avea cu greu acces in vestiarul unei echipe de fotbal pentru a obtine un interviu in exclusivitate). In zonele afectate de razboi, un reportaj in exclusivitate realizat de o femeie poate fi platit cu viata.
Evident, femeile au avut nevoie de timp si mai ales de vointa pentru a-si construi o cariera ca reporteri de razboi, intr-o perioada in care femeile aveau cu greu acces in zonele de conflict ca trimisi speciali. Acum este o mandrie pentru femei sa fie "in mijlocul lucrurilor". Ele au aratat ca pot face asta si o vor face in continuare. Nu mai este o problema de politica sau de egalitate a sexelor, ci de ambitie.
Multe ziariste trimisi speciali in Irak au reusit sa intre in prima linie a frontului, acolo unde pana si femeile militar nu aveau intotdeauna acces. Au mers pe frontul de lupta insotite de translatori si au stat de vorba cu femei din satele afectate, care s-au simitit in largul lor discutand cu alte femei.
In ciuda aparentei libertati a presei, femeile de origine musulmana se lovesc in continuare de tot felul de dificultati si interdictii atunci cand decid sa imbratiseze o astfel de meserie.
Rawa News prezinta povestea unei jurnaliste de 32 de ani din Afganistan, Khadija Ahadi, care obisnuia sa fie o prezenta activa in mediul jurnalistic din provincia Herat, inca de pe bancile universitatii.
La toate conferintele de presa, tanara venea cu camera de luat vederi si de regula era singura femeie printre ceilalti barbati reporter, asa ca nu a fost o surpriza faptul care a primit functia de editor de programe la o statie de radio locala, imediat dupa absolvirea facultatii. Desi Herat este una dintre cele mai dezvoltate si mai sigure provincii din Afgansistan dupa Kabul, cariera fulminanta a tinerei jurnaliste a fost stopata brusc, prin forta. Un grup de barbati afgani necunoscuti a inceput sa o ameninte cu moartea, cerandu-i sa nu mai profeseze. Apoi, intr-o zi, acestia au aruncat doua grenade in casa jurnalistei. Acesta a fost momentul in care ea a decis sa-si intrerupa activitatea.
O alta jurnalista din aceeasi provincie, care prezenta stirile la televiziune si la un post de radio local, a fost taiata pe maini de un grup de localnici care i-au cerut sa nu mai apara la televizor. La scurt timp dupa acest incident, o femeie a reusit sa patrunda in casa jurnalistei de 22 de ani si a injunghiat-o pe aceasta in stomac. Tanara a supravietuit dupa ce a fost transportata de urgenta in Quatar, cu ajutorul organizatiei "Reporteri fara frontiere", iar momentan studiaza in Franta.Ca idee, doar 15 din 54 de femei care au absolvit facultatea de jurnalistica din Herat in ultimii doi ani au ajuns sa profeseze.
Cu toate acestea, nu trebuie neaparat sa te afli pe frontul de lupta ca fii in pericol, mai ales cand practici o astfel de meserie. Judith Sylvester si Suzanne Huffman au scris impreuna o carte despre experientele femeilor care au transmis din "Zona Zero" in ziua atentatelor de la World Trade Center. Nimeni nu le-a putut impune femeilor corespondenti de la fata locului sa nu se implice: s-a intamplat ca acestea sa fie in acea zi la job si pur si simplu si-au facut treaba.
In general, femeile reporter raman marcate de experientele la care iau parte (crime, accidente, ororile razboiului), dar evita sa-si arate eventualele sentimente, de teama sa nu para incompetente. Cele mai multe corespondente sunt divortate sau necasatorite, iar faptul ca faptul ca se expun de bunavoie la situatii periculoase este o modalitate de a compensa prin profesie insuccesul de pe plan sentimental. Nu este insa o situatie general-valabila.
Sare peste masini, se catara pe acoperisuri, transmite de oriunde si la orice ora. Poate sa-si pastreze sangele rece atunci cand este cazul, dar la fel de bine stie sa se foloseasca de farmecul ei feminin pentru a afla ce o intereseaza. Desi prefera blugii si pantofii sport atunci cand se afla pe teren, odata ajunsa in studioul de stiri redevine diva stilata, stapana pe farmecul ei si "iubita de camerele de luat vederi" ( "the camera loves you!") . Este o schimbare majora a jurnalismului modern, care pana nu de mult purta amprenta barbatilor. Faptul ca femeile au inceput sa aiba propriile show-uri de televiziune sau chiar afaceri in acest domeniu este o provocare pentru barbati. Orice competitie insa (mai ales intre sexe!) nu poate fi decat constructiva.
Pentru a transforma o idee in afacere este nevoie fie de o viziune larga si de spirit de echipa ( situatie de preferat pentru ziaristele aflate in subordinea unei femei manager), fie de o mana de fier. Anna Wintour, redactorul sef al revistei de moda "Vogue", a optat pentru ultima varianta. Deopotriva urata dar si invidiata de colegele de breasla, Anna poate fi considerata pe drept cuvant o femeie "bionica" : a reusit sa creasca uluitor vanzarile, a venit cu idei noi si nu a ezitat sa spune verde in fata care ii sunt nemultumirile si asteptarile vizavi de proiectele in care a fost implicata.
De cealalta parte a baricadei in ceea ce priveste modelul de femeie jurnalist se afla Oprah Winfrey, o fire joviala si optimista care, in decurs de doar cativa ani, a devenit una din cele mai influente persoane de televiziune datorita emisiunii sale "The Oprah Winfrey Show". Desi a inceput ca prezentatoare a unui talk show matinal care nu dura mai mult de jumatate de ora, Oprah a reusit sa se impuna pe piata media din SUA (cat si din intreaga lume!) ca producator tv, critic literar, redactor la diferite reviste pentru femei si, nu in ultimul rand, ca actrita.
Nu doar televiziunea si presa scrisa sunt domeniile in care femeile au reusit sa castige teren in fata barbatilor, ci si segmentul de radio: tot mai multe femei aleg sa devina moderatori, animatori sau chiar dj-i. Spre deosebire de televiziune, care pune mare accent pe imagine, in radio conteaza mai mult stilul oarecum masculinizat, care presupune glume spumoase, interactiune cu ascultatorii si nu in ultimul rand viteza de reactie. Iar la acest capitol femeile au demonstrat ca pot mai mult decat sa prezinta stirile sau rubrica meteo.
Ei cu tupeul, noi cu sex-appeal-ul
Cine face cele mai reusite reportaje: femeile sau barbatii? In cadrul unei conferinte de presa, cine pune cele mai intrigante intrebari? Greu de spus. Un lucru este cert: in timp ce ei pun accent pe calitatile lor persuasive si chiar fizice (sunt in stare sa patrunda chiar si cu forta in locuri in care nu au acces), noi punem de multe ori la bataie sex-appeal-ul pentru a obtine informatiile de care avem nevoie. Exista insa cateva situatii memorabile care inclina balanta spre "tabara" femeilor jurnalist: la o conferinta de presa sustinta de presedintele Obama in luna iulie a acestui an, majoritatea intrebarilor au venit din partea a trei jurnaliste, corespondente ale unor publicatii de renume, gen "Chicago Tribune". Daca intrebarile barbatilor au fost cat de cat previzibile, cele adresata de Christi Parsons l-au facut pe presedintele Obama sa-si formuleze cu mare atentie raspunsuriule. Bila alba pentru noi!
Jurnalismul "la feminin" in Romania: Pasiune, experienta sau influenta?
Desi experienta ultimlor douazeci de ani scursi de la revolutie ne arata cu totul altceva, majoritatea jurnalistelor aflate la inceput de drum pun in continuare perseverenta si pasiunea pe primul loc atunci cand se gandesc la sansele de a face cariera in acest domeniu. Nume precum Delia Budeanu, Andreea Esca, Alessandra Stoicescu, Gabriela Vranceanu Firea, Cristina Liberis si multe altele sunt rostite cu respect pe bancile facultatilor de jurnalism din tara. Evident, nu este nevoie numai de vocatie ci si de experienta pentru a crea ceva de valoare, iar painea jurnalismului se mananca de cele mai multe ori cu lacrimi amare: mereu in alerta, mereu sub presiune, materiale corectate si recorectate, informatii in exclusivitate pe care de cele mai multe ori le capeti dupa multe insistente. Acesta este drumul spre afirmare sau cel putin asa ar trebui sa fie. Ca in orice domeniu, exista si situatii mai mult sau mai putin intrigante, care te fac sa-ti reanalizezi sau chiar sa-ti pui la indoiala propriile valori profesionale. Spre exemplu, cum se face ca multe "fotomodele" , odata cazute de pe podiumul lor, se orienteaza de cele mai multe ori catre televiziune? Fara indoiala, astfel de prezente feminina " dau bine pe sticla" , insa cum credeti ca s-ar descurca aceste "vedete" transmitand de la fata locului stiri in exclusivitate despre demisia presedintelui sau despre greva profesorilor?
In lumea show-bizului avem de-a face cu un cerc vicios: "oferta" vine in intampinarea asteptarilor publicului, insa nu cumva noi, cei din media, suntem cei care am indus publicului o anumita reactie mizand mai mult pe cantitatea informatiei si pe efect decat pe calitate? Si atunci care sunt calitatile care ar trebui sa te incurajeze catre o cariera de succes in media? O mana de fier ca a Annei Wintour, carisma si ambitia celebrei Oprah ( un fel de Teo in varianta USA), un corp sexy sau pur si simplu relatiile?Va las pe voi sa raspundeti!
Referinte: The Guardian
9 mici defecte pe care nu ar trebui sa ti le treci cu vederea
Michael Jackson isi va gasi, de astazi, linistea vesnica
