Pentru proiectul „1944”, artista şi-a găsit inspiraţia în drama familiei sale. În al Doilea Război Mondial, străbunica ei a fost deportată în Asia Centrală împreună cu cei cinci copii ai săi. Aproape 80 de ani mai târziu, Jamala a devenit unul dintre refugiaţii care se retrag din calea războiului. Drumul ei a trecut prin România şi o va duce pe scena Eurovision România, pentru a transmite un mesaj de pace şi unitate în faţa celui mai greu conflict european din ultimele opt decenii.
Melodia, un manifest împotriva crimelor săvârşite de regimul stalinist împotriva tătarilor din Crimeea scris de poetul Art Antonyan, a făcut înconjurul lumii, iar astăzi, mesajul său pare mai actual decât oricând.
„1944” este prima piesă din istoria concursului Eurovision care conţine versuri în limba tătară crimeeană. Referenul melodiei a stârnit o emoţie puternică pe scena din Stockholm, reluând fragmente dintr-un cântec popular al tătarilor din Crimeea, „Ey Güzel Qırım”.
Sâmbătă, mesajul artistei din Ucraina va răsuna în finala Selecţiei Naţionale, în direct la TVR 1, TVR Internaţional, TVR Moldova, TVR+ şi pe canalul de Youtube al TVR, de la ora 21.00, conform News.ro.
Line-up-ul evenimentului cuprinde, alături de câştigătoarea ESC 2016, concurenţii Eurovision Song Contest din şapte ţări: Zdob şi Zdub - „Trenuleţul” (Republica Moldova), Ronela Hajati - „Secret” (Albania), Vladana - „Breathe” (Muntenegru), We Are Domi - „Lights off” (Cehia), Andrea - „Circles” (Macedonia de Nord), Stefan - „Hope” (Estonia) şi Intelligent Music Project - „Intention” (Bulgaria) - şi finaliştii Selecţiei Naţionale 2022.
Leonardo DiCaprio devine partener al unei companii franceze de şampanie
Actorul francez Gerard Depardieu, apropiat al lui Putin, face apel la ''oprirea armelor'' şi la ''negocieri''
