Initial acestea au fost construite ca o reprezentare a Paradisului pe pamant. Erau de fapt o manifestare a credintelor religioase budiste. Noi, cei din vest, nu vedem gradinile ca fiind o expresie a religiei sau a convingerilor politice, pentru noi o gradina este doar o versiune mai mica a unei ferme. Pe cand gradina japoneza inglobeaza elemente religioase si filosofice, fiecare asezat intr-un loc strategic pentru a simboliza ceva, exact ca un obiect de arta. Plantele, pietrele sau alte accesorii ale gradinii reprezinta persoana care le-a pus acolo si ce ce crede ea despre univers.
In zilele noastre, multi dintre cei care locuiesc la casa vor sa-si amenajeze gradinile in stil japonez. Un astfel de proiect nu necesita neaparat ajutorul unui profesionist; daca ai timp destul si imaginatie, poti sa faci si tu asa ceva. Ceea ce conteaza la o gradina japoneza este simplitatea, de aceea amenajarea nu presupune un buget mare. Din ce este alcatuita o gradina japoneza
Gradinile traditionale au in mijloc o casa sau un foisor de unde pot fi admirate. Alte elemente care intregesc peisajul sunt: o carare principala, apa, reala sau simbolica, pietrele, un felinar sau lampion, un loc pentru servirea ceaiului, o mica insula cu un podet si bineinteles plantele si copacii.
Pietrele sunt scheletul gradinii si sunt folosite pentru a simboliza muntii. Este foarte important sa stim care sunt pietrele de baza si cateva reguli generale despre cum sa le pozitionam. Pietrele sunt de mai multe feluri: cea inalta/scunda si verticala, piatra arcuita si cea orizontala. De obicei pietrele sunt asezate in triada. Sunt trei pietre rele pe care trebuie sa le evitam: piatra bolilor (o piatra diforma), piatra mortii (o piatra verticala care este folosita orizontal) si piatra saraciei, o piatra care evident nu are nici o legatura cu celelalte din gradina. Pietrele se folosesc ori ca element de decor, ori ca pod peste apa.
Cararea reprezinta simbolic trecerea prin viata.
Apa: in Japonia ploua foarte mult, deci nu este o surpriza faptul ca apa face parte din gradina. Sunetul apei aminteste de trecerea timpului.
Podetul: ca si cararea, acesta simbolizeaza o calatorie dintr-o lume in alta.
Felinarele sunt plasate langa podet sau langa bazinele cu apa, iar prezenta lor nu este obligatorie.
Plantele: desi suntem intr-o gradina, acestea joaca un rol secundar, in comparatie cu pietrele. Pe langa faptul ca au un rol estetic, acestea semnaleaza trecerea fiecarui anotimp. Japonezii prefera pinii, ciresii, bambusul, artarul, dar tu poti folosi plantele care iti plac si pe care le ai la indemana. Ideea e sa ai o gradina naturala.
Sunt cateva reguli de baza pe care trebuie sa le urmaresti. In primul rand inspira-te din natura, urmareste liniile si ideile asa cum apar ele in natura. Nu incerca sa creezi ceva ce natura nu poate. De exemplu nu vei gasi niciodata un iaz patrat in salbaticie, deci nu pune asa ceva in gradina ta. Poti sa folosesti o cascada, dar in nici un caz o fantana. Este important sa nu inghesui elementele pe care le alegi, ideea e sa gasesti un echilibru intre elementele mari si cele mici. Asa te vei putea simti ca intr-o gradina japoneza originala.
Cine a spus „putin inseamna mult” a fost cu siguranta un maestru gradinar. Daca inca nu ai locul necesar pentru amenajarea unei gradini japoneze, trage o fuga pana in parcul Herastrau. Gradina de aici a fost amenajata in anul 1998 cu sprijinul Ambasadei Japoniei in Romania si poate o sa-ti inspire putin din ceea ce inseamna o gradina japoneza traditionala.
Curatenia de primavara, o amintire
Sansa de a schimba lumea prin design
