Caracteristicile brânzei feta
Brânza feta este clasificată ca fiind o brânză moale, fabricată din 45 până la 60% grăsime din lapte de oaie sau capră. Cele mai bune sortimente sunt maturate între 4-6 săptămâni, ținute o perioadă în zer, apoi în saramură. Aceasta este cunoscută și ca brânză murată, iar aroma fină i se accentuează odată cu trecerea timpului. De cele mai multe ori, este o brânză albă, cremoasă, cu foarte mici găuri, textură sfărâmicioasă și se găsește în forme pătrate.
Producția de brânză feta
Această brânză este foarte des întâlnită în Grecia și cea originală este destul de puțin exportată. De fapt, cea mai mare cantitate de brânză feta provine din Italia, dar diverse sortimente sunt aduse și din Austria, Danemarca, Germania și Statele Unite ale Americii. În zilele noastre, sortimente de o calitate mai slabă sunt produse la scală largă din lapte de vacă, lapte degresat sau parțial degresat.
Din păcate, datorită cererii mari din Grecia și restricției de folosire a laptelui pasteurizat în rețetă, adevărata brânză feta este greu de găsit în exteriorul Greciei și dacă reușești să o găsești la un magazin specializat pe brânzeturi, aceasta va fi foarte scumpă. Dacă ești o amatoare de brânzeturi, vei consuma și imitațiile mai ieftine, dar îți vei face în casă și propria ta brânză feta din lapte de capră.
Întrebuințările brânzei feta
Deși este cremoasă, adevărata brânză feta are mai puține calorii decât cheddarul sau parmezanul și mai mult calciu și vitamina B decât ricotta sau brânza cottage. Cu toate acestea, ea este bogată în sodiu și nu ar trebui folosită în dietele cu restricție de sare.
Această brânză se fărâmițează ușor, ceea ce o face ușor de folosit în salate sau ca alternativă la mozzarella, pe pizza sau flatbread. Ea se combină bine cu sfecla și cu morcovii, dar când este folosită la aperitive, trebuie întâi ținută la temperatura camerei, ca să își poată elibera aroma. Brânza feta poate fi servită cu ulei de măsline și ierburi aromate, pe baghete crocante, cu măsline, struguri și felii de șuncă. Mai poate fi consumată alături de legume juliene, cu zeamă de lămâie, spanac, pită grecească sau adăugată în hummus.
Brânza feta se topește ușor, drept pentru care poate fi folosită pe post de umplutură pentru vinete, pateuri sau ardei. Ea mai poate fi folosită la preparate franțuzești precum quiche sau plăcintă cu brânză și merge de minune cu carnea de miel. De asemenea, aceasta poate înlocui alte tipuri de brânză în burgeri sau diverse rețete mediteraneene.
Depozitarea brânzei feta
Până când se sărează, brânza feta trebuie păstrată în zer, iar apoi, când se ambalează, pachetul trebuie să conțină un pic de saramură sau ulei, care este indicat să se păstreze până la terminarea întregii cantități, în frigider, pentru menținerea prospețimii, deoarece dacă se usucă se strică imediat. Acest tip de brânză poate fi ținut la frigider, în lichidul propriu, în containere sigilate, dar este mai gustoasă când e consumată proaspătă, la temperatura camerei.
Descoperă ce este, de fapt, brânza feta și la ce se folosește
Brânza feta este o brânză moale, cremoasă și bogată în nutrienți, ce provine din Grecia și inițial era realizată din lapte de oaie, dar acum au luat avânt sortimentele din lapte de capră sau o combinație din cele două. Ea este utilizată de multă vreme și orice masă grecească o include într-un fel sau altul.
Aceste 5 plante luptă împotriva depresiei şi te provoacă să fii mai fericită
Articolul următor
Frunzele de mango, 10 beneficii pe care nu le ştiai
