De ce sunt bărbaţii "sexul slab"

Prin prisma faptului că aparatul reproductiv este diferit deci și funcțiile hormonale și sexuale sunt diferite, s-a născut și se dezvoltă această abordare diferențiată a Sănătății femeii – de la pubertate la menopauză. Însă gender medicine nu se referă doar la aspectele ginecologice, în ciuda faptului că în România și nu numai, majoritatea specialiștilor reduc semnificația Sănătății femeii la sănătatea sexuală și reproductivă.

Citeşte mai multe articole din secţiunea Specialişti Feminis.ro.

Chiar dacă în SUA este foarte mult dezvoltat, conceptul de sănătatea femeii este aproape inexistent în Europa. Organizația Mondială a Sănătății a realizat în 2009 un amplu studiu pe situația Sănătății femeii în Europa și este printre singurele organisme preocupate de subiect. Asistăm însă la o lărgire a interesului la nivel de guverne, autorități dar și în rândul cercetătorilor europeni.

Datele obținute după ani buni de cercetare i-au convins pe cei câțiva specialiști din Europa să aprofundeze subiectul, concluzia fiind că sănătatea femeii este diferită de cea a bărbatului, în mod cert și trebuie abordată ca atare.

Afirmația îndrăzneață că “bărbații sunt de fapt sexul slab” aparține renumitului specialist din Israel, prof. dr. Marek Glezerman, președintele Societății Internaționale de Gender Medicine, care a observat că rata mortalităţii perinatale şi rata mortalităţii în perioada naşterii sunt de două ori mai ridicate în cazul băieţilor.

În plus, bărbaţii sunt mai predispuşi bolilor infecţioase decât femeile, iar la finalul ciclului de viaţă numărul femeilor este mai mare decât cel al bărbaţilor.

"Rămâne interesant, totuşi, că și dacă am investit atât de puţin efort în cercetarea clinică la femei, acestea trăiesc mai sănătos şi mai mult decât bărbaţii. Ceea ce înseamnă că dacă am investi mai mult, diferenţa ar fi chiar şi mai mare", afirma prof. Marek la prima conferință dedicată Sănătății femeii, pe care am organizat-o în anul 2013 la Bucuresti, după ce am studiat problema în SUA, într-un stagiu IVLP.

Ce este medicina viitorului? Se pare că aceasta va cuprinde nu numai medicina bazată pe dovezi, despre care vorbim de ani buni, ci şi medicina genurilor care pleacă de la diferenţele la nivel cromozomial dar şi fiziologice, fiziopatologice, de interacţiune cu mediul între barbati şi femei.

Medicina trebuie regândită în condițiile în care dovezile ştiinţifice actuale susţin diferenţele atât în manifestările patologice cât şi în răspunsurile la tratamente între bărbați şi femei. Inclusiv la nivel de cercetare farmaceutică și terapii genice.

Lumea medicală începe să îşi reorienteze practicile şi să redefinească chiar și ghidurile medicale. Sunt realizate studii şi analize separate, comparative, nuanţate, care modulează protocoalele de diagnostic şi de tratament pentru cele două genuri.

Conform celui mai recent raport Statistici și Informații legate de Sănătatea Femeii din Uniunea Europeană, realizat de reprezentanții Facultății de Medicină Carl Gustav Carus din Germania pentru UE, cancerul mamar este cea mai comună formă de cancer înregistrată la femei. Afecțiunea este în același timp și principala cauză de deces prin cancer în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 0 și 74 de ani de pe teritoriul Uniunii Europene, fiind răspunzător de aproximativ 21% din decesele prin cancer. Mortalitatea prin cancer pulmonar în rândul femeilor este semnificativ mai mică decât cea prin cancerul de sân.

Cea mai comună cauză de deces în rândul femeilor de orice vârstă o reprezintă însă bolile cardiovasculare, răspunzătoare de 43% din numărul total de decese. Pe locul doi se află cancerul, cu un procent de 26%.

Se estimează că până în 2025 cea mai mare incidență a diabetului la femei se va înregistra în Germania, Italia și Franța. În ceea ce privește rata medie de mortalitate prin diabet în rândul femeilor din Uniunea Europeană, aceasta este de 12,8. Printre statele cu cea mai mare rată de deces s-au înregistrat Cipru (35,5), Portugalia (25,3), Austria (23,4) și Malta (19,2), conform EUROSTAT 2009.

Statisticile mai arată că prevalența demenței și a bolii Alzheimer (AD) sunt mai mari în rândul femeilor în vârstă decât în rândul bărbaților în vârstă. Demența afectează una din 20 de persoane cu vârste peste 65 de ani, una din cinci persoane a căror vârstă depășește 80 de ani și una din trei persoane cu vârste peste 90 de ani. De asemenea, depresia este mai frecventă la femei decât la bărbați: 9,4% pe parcusul întregii vieți și 2,8% pe parcusul unui an de zile.

Deci de ce este important să vorbim despre sănătatea femeii?

Pentru că de aceasta depinde viitorul oricărei națiuni. Fără femei sănătoase, mame sănătoase, implicate în viața socială și active economic, orice națiune dispare. Femeia necesită îngrijire specială atunci cand este gravidă, pentu a aduce pe lume un făt sănătos.

Femeia este liderul emoțional al oricărei familii, locomotiva ce susține bărbatul să creeze în oricare ar fi demersul profesional al acestuia. Este cea care promovează sănătatea și are grijă ca membrii familiei să fie sănătoși. Și, din ce în ce mai mult în societatea actuală, nu numai în triburile din America, este singură în familia pe care o numim deja mono-parentală. Deoarece responsabilitățile depășesc câteodată capacitatea femeii de a le gestiona, inclusiv frecvența episoadelor depresive legată de un comportament suicidal, este de două ori mai mare la femei decât la bărbați.

În România nu există departamente sau insituții oficiale dedicate Sănătății femeii. Există un institut pentru mama și copil care comunică mult prea puțin astfel încât să știm cu ce se ocupă exact și câteva ONG-uri sau clinici private, preocupate de drepturile și sănătatea femeilor. Dar cum spun de obicei…să fim optimiști. Poate va veni vremea ca un corp extern să ne oblige să fim interesați de sănătatea femeii – de la pubertate la menopauză.

Maria Vasilescu, publisher Revista Politici de sănătate