Copil supradotat de la cea mai mica varsta?

Am avut ocazia sa cunosc o fetita care era considerata supradotata atunci cand eram in scoala generala. Fetita vorbea si citea in patru limbi -romana, franceza, engleza si rusa- la mai putin de patru anisori, incepuse sa picteze pe sticla, mergea la cursuri de dans modern si parea un omulet crescut inainte de vreme. Cu toate ca mi-ar placea foarte mult sa stiu daca felul extraordinar in care ea promitea sa se dezvolte a continuat, eu am retinut-o ca pe un copil vesel -umorul este un indice al micutilor supradotati-, nu foarte sociabil si extrem de vorbaret.

Se spune ca zambetul este unul dintre primele semne care iti pot indica faptul ca micutul tau este extrem de inteligent sau chiar supradotat. Curiozitatea si placerea de a invata sunt unele dintre semnele care iti pot arata faptul ca ai un copil supradotat, la fel cum o poate face si memoria extrem de buna.

Nu ar trebui, insa, sa iti faci probleme daca copilul tau nu da semne ca si-ar dori sa invete japoneza la trei anisori, pentru ca tu il poti ajuta sa gandeasca mai mult.

Cum iti ajuti copilul sa gandeasca mai mult?

Specialistii spun ca unul dintre cele mai simple feluri in care putem dezvolta inteligenta copiilor nostri, de la cele mai mici varste, este punand intrebarile potrivite, cele care ii vor stimula sa gandeasca si nu le vor oferi intregul rationament de-a gata.

Si, conform Taxonomiei lui Bloom, care distinge sase categorii in care pot fi divizate capacitatile de gandire, e necesar sa punem intrebari care sa fie potrivite pentru fiecare dintre aceste  categorii.

Cunostintele sunt cel mai bine puse in valoare de intrebari care ii roaga pe cei mici sa spuna unde, cand, cum, cati/cate, sa povesteasca, pentru a testa capacitatea copilului de a retine si de a recunoaste. Exemplu: Cate mere sunt pe masa?

Intelegerea face apel la capacitatea celor mici de a intelege anumite informatii. Cele mai potrivite intrebari ii roaga pe cei mici sa descrie, sa explice, sa faca diferenta si sa gaseasca asemanari intre anumite lucruri. Asta il incurajeaza pe copil sa traduca lucrurile pe intelesul sau, sa interpreteze si sa extrapoleze. Exemplu: Cum a devenit marul fruct?

Aplicarea presupune folosirea informatiilor si cunostintelor invatate anterior in situatii noi. Le poti cere sa iti arate, sa iti demonstreze, sa aplice, sa ilustreze sau sa clasifice anumite lucruri sau termeni in functie de un lucru dat. Exemplu: Ce au in comun marul si forma rotunda in care mami face placinta?

Analiza ii obliga pe micuti sa foloseasca parti ale informatiei sau ii obliga sa incerce sa inteleaga structura unei informatii. Cere-i sa analizeze, clasifice sau aranjeze mai multe tipuri de notiuni din aceeasi categorie. Exemplu: Care sunt diferentele dintre mere si prune?

Sinteza se refera la felul in care piticul tau poate aplica cunostintele sau abilitatile invatate anterior pentru a intelege un lucru care poate nu ii era clar inainte. Cere-i sa combine doua notiuni diferite pentru a ajunge la o noua concluzie. Exemplu: Ce s-ar intampla daca un mar ar face, in loc de mere, oua? (Copilul va folosi cunostintele anterioare despre felul in care se dezvolta un pom si cele despre gaini si oua pentru a ajunge la rationamentul ca acest lucru nu ar putea fi posibil.)

Evaluarea il ajuta pe copil sa ia o decizie sau sa judece un lucru avand mai multe date ale unei probleme, decizie care sa nu poata fi considerata buna sau rea. Il poti ajuta cerandu-i sa masoare, sa explice, sa decida un anumit lucru. Exemplu: Ce au in comun doua animale sau doua fructe?

Vei observa ca micutii supradotati au tendinta de a gandi rapid si de a folosi sinteza si evaluarea fara ca tu sa ii fi invatat si fara ca tu sa le ceri acest lucru. E foarte important sa le sprijini fiecare abilitate si sa incerci sa le dezvolti felul de a gandi.