Casatoria si nunta - Cum fac diferenta in relatia voastra

Toata lumea stie cand s-au casatorit parintii si cand au avut nunta. Unii isi doresc sa aiba o nunta ca in povesti, altii isi doresc sa se casatoreasca. Desi foarte vecini cei doi termeni, ei nu sunt identici. Am putea totusi sa ne imaginam o relatie intre cei doi termeni?

Am putea sa cadem de acord ca nunta este un eveniment care este organizat si care este stresant. Casatoria este actul oficial de realizare a cuplului. Casatoria este a celor doi, in timp ce nunta e cu invitati, sunt implicati parintii, rudele, prietenii, etc. Putem sa presupunem ca atunci cand o casatorie este decisa este mai curand un act pe care cei doi il fac impreuna, in timp ce nunta este impartasirea acestui moment cu restul lumii.

Daca te gandesti la propria casatoria si la propria nunta cum faci? Le gandesti la fel? Le reprezinti la fel sau exista diferente? Este o intrebare la care ne poti impartasi din istoria ta, din existenta ta si care vorbeste mult despre ceea ce se intampla in viata ta. In mod sigur intre ele exista o anumita similaritate de timp – au avut loc cam in aceeasi perioada.

Urmarind aceste linii putem spune ca exista doua seturi mari de probleme care se pun si care reprezinta ceea ce este important pentru tine. Este alegerea lui (sau a ei in cazul "lor"), care se refera la cererea in casatorie, la dorinta de a fi cu el, la ceea ce reprezinta pentru el. Nunta ca eveniment presupune o pozitie a parintilor, o asumare a prezentei lor si a atitudinii pe care ei o au in aceste momente.

Daca prin casatorie putem intelege o rupere de relatia cu parintii, de familia originara, prin nunta am putea intelege redarea relatiei cu familia proprie care marcheaza atat separarea de ei cat si intrarea in arborele genealogic al ambilor miri. Evident, ati spune ca sunt tot felul de exceptii si de situatii aparte. Pe de o parte nu stim niciodata ce este in fapt. Pe de alta parte, nu putem sa exprimam nimic din ceea ce simt cei doi. De asemenea, unii sunt la a doua casatorie, altii "au o placere sa faca nunti" etc. Dar schematic situatia va fi mereu asa – casatoria este o inchidere, iar nunta o deschidere. Prin casatorie cuplul se inchide intr-o piele proprie pentru a se defini si a exista, iar prin nunta se deschide spre lume. Intreaga sfera de trairi care insoteste aceste doua momente va povesti, ulterior, despre inchiderea si deschiderea lor.

Iar aceste trairi vor marca un viitor in care vor fi atat probleme cat si reusite. Dar cum cuplurile care ajung la mine sunt mai putin dispuse sa-mi povesteasca reusitele lor si mult mai dispuse sa isi rezolve problemele, aceasta face ca si accesul meu sa fie mai curand spre problemele pe care le au decat spre placerile lor. Daca voi insista mai curand pe teme dificile acest lucru va fi din cauza faptului ca ma intalnesc frecvent cu ele.

Aceste trairi adiacente formeaza o mare parte din spatiul preconstient al cuplului. Faptul ca nunta este ritualizata si, partial si casatoria face ca ritualul sa functioneze ca o parte sigura, stabila, constanta care nu poate sa fie deplasata. Se creeaza o structura care se va defini in timp, dar in care se vor depune si viitoarele conflicte.

 Aceasta depunere se intampla dintr-un motiv foarte simplu – casatoria nu este in gol. A existat anterior o perioada in care cei doi s-au intalnit, cunoscut, apropiat. Acum este un moment de reluare intr-un mod inconstient a trecutului lor si decizia de a fi impreuna. Ei nu mai sunt niste oameni aflati intr-o relatie ci doua persoane pe cale sa infiinteze o entitate in sine – cuplul. Iar acest lucru este declansator de dorinta si angoasa.

Mai tineti minte cum a fost casatoria voastra? Dar nunta? Sau cum vor fi?