Jumatate dintre romani sunt stresati la locul de munca

Jumatate dintre subiectii intervievati sunt stresati la locul de munca, o treime dintre subiecti au declarat ca li s-a intamplat des si foarte des sa ramana peste program. Aproape 17% s-au simtit coplesiti de volumul de munca, lipsa timpului facandu-i sa nu poata lua nici pauza de masa. Aproape 11% au declarat ca li s-a intamplat in acest context sa-si piarda concentrarea si putere de munca.

Situatiile de relationare profesionala inadecvata sunt mai dese, 41% dintre subiecti recunoscand spre exemplu ca seful sau colegii tipa unii la altii la locul de munca.

La patron, mai rau ca la stat!

Angajatii din sectorul privat sunt mai afectati de aceste fenomene decat cei din sectorul public, iar stresul muncii este declarat de un procent dublu in Bucuresti.

Marea majoritate a populatiei din cele patru regiuni considera in masura egala femeile si barbatii ca fiind potriviti pentru posturi de conducere. Cei din mediul rural, fiind mai conservatori mentioneaza in mai mare masura barbatii ca fiind apti pentru posturi de conducere. De asemenea, femeile par sa fie preferate, in proportie ceva mai mare, pentru posturi de conducere din spitale si scoli, in celelelalte insitutii fiind mentionate mai rar.

Totodata, colegii arata un grad scazut de toleranta pentru persoanele cu orientare homosexuala, pentru etnicii romi si pentru cei eliberati din penitenciar.

Punctul de reper al cercetarii a fost constituit de evaluarea incidentei mobbingului in Romania, dar a fost largita aria cercetarii cu masurarea unor indicatori conecsi: stresul la locul de munca, conflictele la locul de munca, modul cum sunt rezolvate institutional, discriminarea la locul de munca.

Concluziile analizei arata ca diverse forme ale relationarilor anormale si ale discriminarii exista si trebuie atrasa atentia asupra lor. Subiectii care se afla in situatii clare care pot genera fenomenul de mobbing reprezinta un procent de 7-8% din populatia intervievata, cu mentiunea ca surprinderea fenomenului s-a realizat doar prin auto-perceptie si ca pot exista subiecti care au evitat sa declare comportamentele inadecvate ale colegilor sau sefului.
     
Cercetarea s-a desfasurat in cadrul proiectului "Femeia conteaza!", dezvoltat in parteneriat de sase organizatii: Asociatia COLFASA, Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, C.R.F.P.S. Pro Vocatie, Asociatia Agora, Asociatia Femeilor din Romania si PRODEST scarl - Italia, fiind cofinantat din Fondul Social European, prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013.

Ancheta fost realizata pe un esantion reprezentativ pentru populatia din patru regiuni de dezvoltare: Bucuresti-Ilfov, Sud-Muntenia, Centru si Nord-Vest, populatie cu varsta intre 18 si 65 de ani, neinstitutionalizata, care are sau a avut experienta muncii.

Esantionul are o eroare de reprezentativitate de ±1,64%, pentru un nivel de incredere de 95%. Culegerea datelor s-a desfasurat in perioada mai-iunie 2010. Interviurile s-au desfasurat la domiciliile subiectilor, prin intervievare fata in fata.