BPOC, o boală ascunsă care afectează plămânii - Află când te poţi testa GRATUIT

Potrivit specialiştilor, BPOC este a patra cauză de deces la nivel mondial. Iar în România, aproximativ un milion de oameni suferă de BPOC. În acest context, Societatea Română de Pneumologie (SRP) desfăşoară în această perioadă cea de-a şaptea ediţie a campaniei sale "Tu ştii câţi ani au plămânii tăi?"

Astfel, în cadrul acestei campanii, poţi beneficia de testările gratuite care au loc în weekendul 21-22 noiembrie 2015. Ce înseamnă acest lucru? Îţi poţi testa capacitatea pulmonară într-un cort special amenajat în Parcul Tineretului din Bucureşti, intrarea Şincai, în intervalul orar 9.00-17.00.

Prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, îi invită astfel pe toţi românii care fumează, tuşesc şi nu rezistă la efort să caute informaţii despre această boală şi îi îndeamnă să facă testarea pentru depistarea BPOC, adică o spirometrie.

Reţine: spirometria nu doare, durează câteva minute şi măsoară cantitatea de aer inspirată şi expirată de o persoană, precum şi timpul necesar inspiraţiei şi expiraţiei.

Simptomele timpurii ale bolii BPOC nu sunt recunoscute de pacienţi, mai ales din cauza faptului că tusea, senzaţia de sufocare, oboseala par a fi consecinţe fireşti ale fumatului sau înaintării în vârstă.

BPOC nu se vindecă niciodată

Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, prof. dr. Florin Mihălţan, a vorbit astăzi în cadrul unei conferinţe de presă despre BPOC. Specialistul atrage atenţia asupra faptului că mulţi oameni nu ştiu încă ce înseamnă BPOC şi nu ştiu că pot să sufere de această boală, mai ales dacă nu li se pune un diagnostic corect de către medic.

"Simptomele apar de obicei pentru că această boală începe să coboare ca limită de vârstă, de la 30-35 de ani. Exprimarea gravităţii bolii apare după 40 de ani. O femeie fumătoare diagnosticată cu BPOC ar trebui, în primul rând, să întrerupă fumatul. Este vital pentru bunul mers al tratamentului bolii. În al doilea rând, pacienta trebuie să se adreseze unui medic pneumolog care îi face o completare a bateriei de teste şi apoi o completează cu un tratament. Există tratamente utile. În România toate sunt cu accesibilitate mare, chiar au venit medicamente noi. Pacienţii trebuie să accepte aceste medicaţii, că sunt sub formă de spray-uri, şi trebuie luate toată viaţa.

Această boală nu se vindecă pentru că este cronică şi există un mers cronic al boli.. Ceea ce noi câştigăm prin terapie: încetinim evoluţia bolii, de multe ori ameliorăm foarte bine calitatea vieţii, reactivăm pacientul, poate să aibă o viaţă profesională şi familială mult mai bune. Există anumite indicaţii pentru activităţile sportive. Ceea ce este la fel important este că pacientul trebuie să fie activ, poate să facă mişcarea obişnuită. Mersul pe jos este util şi rata de supravieţuire este mai mare.", a declarat prof. dr. Florin Mihălţan pentru Feminis.ro.

Metodele de depistare a BPOC

Testarea pentru depistarea BPOC se numeşte spirometrie. "Această spirometrie are în spate misiunea secretă de a verifica cât de departe a ajuns pacientul cu pierderea de funcţie respiratorie şi de a semnala că niciodată nu este târziu pentru contactul cu medicul, pentru contactul cu spirometria - o investigaţie obligatorie anuală - şi în special cu terapia, pentru că există un moment de depistare a acestei boli, care este de obicei tardiv.", a subliniat preşedintele Societăţii Române de Pneumologie în cadrul conferinţei de presă de astăzi.

Cum ne afecteză BPOC plămânii

BPOC-ul este o boală extrem de ascunsă. Mai punţin de 5% dintre românii ştiu ce înseamnă termenul de BPOC, arată specialiştii de la Societatea Română de Pneumologie.

"În realitate, BPOC este o boală care afectează bronhiile, de aceea începe cu 'bronho'. Este o boală care afectează plămânii - bronhopneumopatie - şi este o boală care duce la obstrucţie de căi aeriene. Căile aeriene se îngustează. Şi este cronică - un lucru foarte important de menţionat. Ce înseamnă asta? Acolo unde mecanismele sunt declanşate, ele merg iar noi încercăm să încetinim evoluţia acestei boli printr-o terapie adecvată", a subliniat prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.

Din păcate, din cauza simptomelor pe care oamenii nu le recunosc, foarte puţine persoane sunt diagnosticate cu BPOC. "Ştim la ora actuală şi este o certitudine - nu numai în România - este o afecţiune sub-diagnosticată, are un debut insidios şi o evoluţie progresivă, fumătorii o tratează ca pe o simptomatologie normală - tuse şi expectoraţie.", arată prof. dr. Florin Mihălţan (foto mai jos).

Specialistul spune că simtomele sunt înţelese greşit şi acest lucru poate fi o capcană pentru pacienţi, dar şi pentru medici: gâfâit la mers sau la urcatul pe scări - oamenii cred că aceste lucruri se întâmplă din cauza îmbătrânirii. Necunoaşterea simptomelor de debut poate determina pacientul să se prezinte prea târziu la medic şi când deja are o formă severă de BPOC.

BPOC şi prevalenţa la femei

Specialiştii spun că BPOC nu este o boală a vârstinicilor, ba dimpotrivă. Este o boală care loveşte individul în plină maturitate. O anchetă naţională realizată de Societatea Română de Pneumologie arată că prevalenţa BPOC este mai mică la femei.

"La femei, BPOC-ul este o problemă suplimentară, în afară de ceea ce vă spuneam, că fumatul poate să influenţeze evoluţia obstrucţiei la nivelul căilor aeriene. În multe ţări, mai ales în ţările din Lumea a Treia, femeile mai au o expunere suplimentară. Este vorba de arderile de biomasă - gătit, încălzit. Ce înseamnă asta? Multe ţări se încălzesc cu lemne, cu cărbune, cu kerosen. Expunerea la toate acestea potenţează apariţia acestei boli şi lucrul acesta este evident", spune specialistul.

BPOC-ul la femei poate avea un debut la vârste mai mici, chiar cu 10 ani mai devreme ca la bărbaţi, pentru că femeile au sensibilitatea crescută la fumul de ţigară, pentru că au căile aeriene mult mai mici. În momentul în care apare boala - deşi este o diferenţă de frecvenţă între cele două sexe - evoluţia bolii, ca severitate, este mai mare ca la sexul masculin, a subliniat prof. dr. Florin Mihălţan.