Pedro Almodóvar

Pedro Almodóvar îl atacă pe Trump într-un discurs la...

Citeste mai mult»
sport

Un studiu solicită ca exercițiile fizice să fie prescrise...

Citeste mai mult»
Harvey Weinstein

O primă acuzatoare a depus mărturie în procesul lui...

Citeste mai mult»
romina

Romina Gingașu, dezvăluiri despre căsătoria cu...

Citeste mai mult»
Nicole Kidman

Nicole Kidman, premiată cu "Women in Motion" la...

Citeste mai mult»
Kate si William Ziua Îndrăgostiților

Prințul William și prințesa Kate celebrează în Scoția cea...

Citeste mai mult»
fotografii

Tendințele de nuntă care cuceresc în 2025

Citeste mai mult»
Gordon Ramsay

De ce refuză Gordon Ramsay să mănânce în propriile...

Citeste mai mult»
Gigi Hadid

Gigi Hadid, zvonuri de nuntă cu Bradley Cooper. Ce...

Citeste mai mult»
gene

Rezultatele finale ale autopsiei lui Gene Hackman şi a...

Citeste mai mult»
 Kim Kardashian

Procesul ocazionat de jaful armat care a vizat-o pe Kim...

Citeste mai mult»
tort

Patiserii francezi au realizat un tort de căpşuni lung de...

Citeste mai mult»
catinca calina

Catinca Roman, după ce fiica sa a devastat un apartament...

Citeste mai mult»
Pedro Pascal

Actorul Pedro Pascal o numeşte pe JK Rowling „o ratată...

Citeste mai mult»
Wiz Khalifa

Rapperul Wiz Khalifa a fost condamnat în România pentru...

Citeste mai mult»
Hugh Grant

Hugh Grant critică dur școlile care alimentează...

Citeste mai mult»
William si Kate

William şi Kate au publicat o fotografie inedită cu...

Citeste mai mult»
 Carlos Santana

Chitaristul Carlos Santana își amână un concert după ce a...

Citeste mai mult»
George Clooney

George Clooney: "Nu-mi pasă" dacă Trump mă numeşte un...

Citeste mai mult»
Lady Gaga

Lady Gaga și-a păstrat cumpătul după ce i-a cedat...

Citeste mai mult»
Nicola Coughlan,

Nicola Coughlan, starul din „Bridgerton”, atacă seria...

Citeste mai mult»
pap

Martin Scorsese spune că moartea Papei Francisc este o...

Citeste mai mult»
 Michelle Trachtenberg

Actriţa americană Michelle Trachtenberg a murit din cauza...

Citeste mai mult»
a

The Who s-a despărţit de bateristul Zak Starkey din cauza...

Citeste mai mult»
George Clooney

George Clooney explică de ce i-a cerut lui Joe Biden să...

Citeste mai mult»
Harvey Weinstein

Harvey Weinstein, rejudecat la New York

Citeste mai mult»
Harry

Harry și Charles rămân 'distanți', conform unor surse

Citeste mai mult»
gene

Înainte de moartea sa, soția lui Hackman a căutat...

Citeste mai mult»
ceas

Un ceas de buzunar care a aparținut unui pasager de pe...

Citeste mai mult»
capsula

Capsula Blue Origin cu cele şase femei vedetă la bord,...

Citeste mai mult»
Johnny Depp

Johnny Depp şi Penelope Cruz, în thrillerul „Day Drinker”...

Citeste mai mult»
Gene Hackman

Proprietatea lui Gene Hackman a fost infestată de...

Citeste mai mult»
ciocolata

Cât de sănătoasă este ciocolata neagră. Iată ce spun...

Citeste mai mult»
Katy Perry

Blue Origin a încheiat cu succes zborul spațial la care...

Citeste mai mult»
Sean „Diddy” Combs

Avocaţii lui Sean „Diddy” Combs vor să cunoască opiniile...

Citeste mai mult»
bebelus

O femeie a născut copilul unui alt cuplu după ce o...

Citeste mai mult»
eric

Eric Dane, actorul din "Euphoria" şi "Grey's Anatomy",...

Citeste mai mult»
Val Kilmer

Cauza oficială a morţii actorului Val Kilmer, starul din...

Citeste mai mult»
Jennifer Lopez

Kazahstanul se așteaptă la încasări de 12 milioane de...

Citeste mai mult»
anjelica

Actrița Anjelica Huston dezvăluie că a trecut printr-o...

Citeste mai mult»

Bacterii necunoscute, descoperite pe dinţi de Neanderthal, ar putea fi utilizate pentru a dezvolta noi antibiotice

În Top Slider 15 mai 2023

Bacterii ciudate, rămase captive pe dinţii unor neanderthalieni, ar putea să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să dezvolte noi antibiotice, potrivit unui studiu publicat pe 4 mai în revista Science, care a utilizat placa dentară prelevată de la oameni preistorici şi de la oameni moderni pentru a cerceta evoluţia microbilor din cavitatea bucală, informează livescience.com.

Fiecare persoană deţine propriul microbiom oral - un set de sute de specii de organisme microscopice, care "colonizează" cavitatea bucală. Incluzând sute de specii diferite de microorganisme prezente în orice moment, microbiomul oral este mare şi divers şi variază în funcţie de mediul de viaţă al omului.

Pentru a investiga străvechiul microbiom oral uman, Christina Warinner, cercetătoare în arheologie biomoleculară la Universitatea Harvard din Statele Unite, a inventat tehnici noi cu scopul de a analiza placa dentară a oamenilor preistorici, care s-a întărit devenind calcul, numit şi tartru. "Calculul dentar este singura parte a organismului nostru care se fosilizează în mod obişnuit în timp ce suntem încă în viaţă", a declarat coordonatoarea studiului. De asemenea, tartrul deţine cea mai mare concentraţie de ADN străvechi dintre toate fragmentele unui schelet preistoric.

Dispunând de doar câteva miligrame de calcul dentar, Christina Warinner a putut să izoleze miliarde de catene scurte de ADN de la sute de specii amestecate, apoi a recombinat acele catene pentru a identifica speciile cunoscute. Însă studierea fosilelor preistorice implică o dificultate suplimentară: ADN-ul descoperit în calculii dentari ai oamenilor preistorici ar putea proveni de la microbi care au dispărut între timp de pe Terra.

În noul lor studiu, Christina Warinner şi colegii ei au analizat calculi dentari de la 12 neanderthalieni - Omul de Neanderthal fiind unul dintre cei mai apropiaţi "verişori" dispăruţi ai omului modern; de la 34 de rămăşiţe arheologice umane; şi de la 18 de oameni moderni care au trăit de acum 100.000 de ani şi până în prezent în Europa şi Africa. Cercetătorii au secvenţiat peste 10 miliarde de fragmente de ADN şi le-au reasamblat în 459 de genomuri bacteriene, care reprezintă aproximativ 75% din totalul bacteriilor orale cunoscute.

Apoi, ei s-au concentrat pe două specii din genul bacterian Chlorobium, descoperite la şapte indivizi care au trăit în Pleistocenul Târziu (126.000 de ani - 11.700 de ani în urmă). Acele bacterii nu corespund niciunei specii cunoscute, dar sunt apropiate de C. limicola, o bacterie care a fost găsită în surse de apă asociate cu mediul de viaţă din peşteri.

Este posibil ca "acei oameni care trăiau în medii asociate cu peşterile să le fi dobândit în timp ce beau apă", a declarat Christina Warinner.

Cele două specii din genul Chlorobium au fost aproape în întregime absente din tartrul oamenilor care au trăit în ultimii 10.000 de ani. Între Pleistocenul Târziu şi Holocen (11.700 de ani în urmă şi până în prezent), timp de aproape 100.000 de ani, oamenii au trăit în peşteri, au domesticit animale şi au inventat materialele aflate la baza plasticului din secolul al XXI-lea - şi toţi aveau colonii bacteriene proprii şi distincte. Modificările ce privesc frecvenţa de apariţie a genului microbian Chlorobium s-au produs în paralel cu schimbările apărute în stilul de viaţă al strămoşilor noştri.

În zilele noastre, microbiomurile din cavităţile bucale ale oamenilor sunt drastic diferite. "Prin spălatul intensiv al dinţilor, bacteriile orale sunt ţinute acum la niveluri mici. Considerăm de la sine înţeles că am modificat radical tipurile de viaţă cu care interacţionăm", a declarat Christina Warinner.

John Hawks, paleoantropolog la Universitatea Wisconsin, care nu a participat la acest studiu, a declarat într-un e-mail pentru Live Science că "un aspect interesant despre microbi este acela că unii dintre ei nu erau deloc cunoscuţi ca fiind asociaţi cu gurile noastre; ei provin din apa bălţilor şi a lacurilor. Ei ne spun că acele surse de apă erau probabil elemente regulate din stilul lor de viaţă".

Autorii studiului au analizat şi clusterele de gene biosintetice (BGC), acele clustere de gene necesare pentru a crea un compus specific, cu scopul de a identifica tipurile de enzime pe care speciile din genul Chlorobium le-au produs. Prin izolarea şi înţelegerea unor astfel de BGC-uri, oamenii de ştiinţă ar putea dezvolta medicamente noi.

Atunci când au fost inserate în bacterii vii, BGC-urile Chlorobium au produs două noi enzime care ar fi putut juca un rol în fotosinteză. Noile tehnici folosite în cadrul acestui studiu ar putea să ducă în viitor la dezvoltarea de noi antibiotice, a precizat Christina Warinner.

"Bacteriile sunt, practic, sursa tuturor antibioticelor noastre - nu am mai descoperit nicio nouă clasă majoră de antibiotice în ultimii ani şi suntem pe punctul de a rămâne fără antibiotice eficiente pe termen lung. Aceste metode ne oferă şansa de a căuta potenţiale BGC-uri producătoare de antibiotice în trecut", a adăugat coordonatoarea studiului.

Ti-a placut acest articol? Urmareste-ne si pe FACEBOOK

Adaugă un comentariu 1

Intră în contul tău sau înregistrează-te pentru a posta un comentariu.

...potrivit unui studiu publicat pe 4 mai în revista Science, care a utilizat placa dentară prelevată de la oameni Citește mai departe… Sursa: feminis.ro ...
Spune-ţi părerea
Alte articole din Top Slider
Cele mai citite
Azi
Săptămânal
Lunar

Newsletter

Cele mai comentate
Felicitari pentru femei deosebite
-3°
Bucuresti
-2°
Bucuresti-zona centrala
-5°
Bucuresti-zona periferica
-4°
Alba Iulia
-3°
Alexandria
10°
-2°
Arad
-3°
Bacau
-2°
Baia Mare
-5°
Bistrita
-2°
Botosani
-3°
Braila
-5°
Brasov
-2°
Buzau
-3°
Calarasi
-4°
Cluj-Napoca
Constanta
-4°
Craiova
-5°
Deva
-3°
Drobeta-Turnu Severin
-4°
Focsani
-2°
Galati
-3°
Giurgiu
-2°
Iasi
-8°
Miercurea Ciuc
10°
-2°
Oradea
-3°
Piatra Neamt
-2°
Pitesti
-4°
Ploiesti
12°
-3°
Resita
-3°
Rimnicu Vilcea
-2°
Satu Mare
-6°
Sf. Gheorghe
-6°
Sibiu
-4°
Slatina
-4°
Slobozia
-4°
Suceava
10°
-2°
Timisoara
-4°
Tirgoviste
-6°
Tirgu Jiu
-4°
Tirgu Mures
-1°
Tulcea
-3°
Vaslui
-3°
Zalau
02 mai