ghenea

Mădălina Ghenea, după ce a apărut dansând pe mese: „Mă...

Citeste mai mult»
judi

După o carieră de 60 de ani şi un Oscar, Judi Dench nu...

Citeste mai mult»
Robert de Niro

„Un clovn'': De Niro îl atacă pe Trump în faţa...

Citeste mai mult»
cosmaruri

De ce apar coșmarurile. Explicațiile date de oamenii de...

Citeste mai mult»
oana roman

De ce nu ar primi alocația fiica Oanei Roman: „Nu am...

Citeste mai mult»
creier sanatos

Substanţele nutritive care pot încetini îmbătrânirea...

Citeste mai mult»
Nicki Minaj

Fanii lui Nicki Minaj, furioşi după ce concertul său a...

Citeste mai mult»
iaurt

De ce este iaurtul grecesc benefic pentru sănătate

Citeste mai mult»

Fanii lui Nicki Minaj, furioşi după ce concertul său a...

Citeste mai mult»
venus

Venus Williams şi alte opt sportive de top, omagiate prin...

Citeste mai mult»
camasa

Cămăși de damă – eleganță și universalitate în garderoba...

Citeste mai mult»
sean

Cântăreţul Sean Kingston, arestat după o descindere a...

Citeste mai mult»
Riley Keough

Un judecător a suspendat vânzarea reşedinţei Graceland,...

Citeste mai mult»
Jennifer Lopez

Telenovela "Bennifer" continuă. Jennifer Lopez, fără Ben...

Citeste mai mult»
Scarlett Johansson

Scarlett Johansson acuză OpenAI că i-a copiat vocea...

Citeste mai mult»
felipe

Regele Felipe şi regina Letizia: Douăzeci de ani de...

Citeste mai mult»
affleck si lopez

Jennifer Lopez şi Ben Affleck au fost împreună la un...

Citeste mai mult»
kevin

Kevin Costner a ipotecat proprietatea în care locuieşte...

Citeste mai mult»
Richard Gere

Richard Gere revine pe covorul roşu, la Cannes, cu „Oh,...

Citeste mai mult»
Paul McCartney

Paul McCartney a devenit primul muzician britanic miliardar

Citeste mai mult»
Florin Piersic

Florin Piersic, reevaluat cardiologic. Medicii au...

Citeste mai mult»
baby

Cântăreţul croat Baby Lasagna îşi donează recompensa...

Citeste mai mult»
David Copperfield

David Copperfield, acuzat de violenţă sexuală de mai...

Citeste mai mult»
Kylian Mbappé

Kylian Mbappé va avea statuie de ceară la muzeul Madame...

Citeste mai mult»
Serena Williams

Serena Williams va prezenta gala premiilor ESPY în iulie

Citeste mai mult»
Michael Schumacher

Ceasuri care i-au aparţinut lui Michael Schumacher,...

Citeste mai mult»
Harry și Meghan Markle

Fundaţia Archewell a lui Harry şi Meghan, în vizorul...

Citeste mai mult»
insomnie

Băutura care te poate ține treaz noaptea

Citeste mai mult»
madonna

Madonna, dezvăluiri copleșitoare despre mama ei: „Era o...

Citeste mai mult»
Roman Polanski

Roman Polanski a fost achitat de o instanţă franceză în...

Citeste mai mult»
Harry și Meghan Markle

Prinţul Harry şi soţia lui şi-au încheiat vizita în Nigeria

Citeste mai mult»
Jerry Seinfeld

Discursul lui Jerry Seinfeld la ceremonia de absolvire de...

Citeste mai mult»
piersic

Florin Piersic, primul mesaj de la internarea în spital:...

Citeste mai mult»
piersic

Starea de sănătate a lui Florin Piersic, uşor...

Citeste mai mult»
Camilla

Regina Camilla a hrănit cai şi măgari cu ocazia unei...

Citeste mai mult»
bieber

Justin şi Hailey Bieber aşteaptă un copil

Citeste mai mult»
shakira

Shakira a scăpat de problemele juridice pe care le avea...

Citeste mai mult»
Isabelle Huppert

Actriţa franceză Isabelle Huppert va prezida juriul...

Citeste mai mult»
piersic

Florin Piersic, internat cu o stare generală gravă, în...

Citeste mai mult»
 Greta Thunberg

Greta Thunberg, amendată pentru că a blocat intrarea în...

Citeste mai mult»

Bacterii necunoscute, descoperite pe dinţi de Neanderthal, ar putea fi utilizate pentru a dezvolta noi antibiotice

În Top Slider 15 mai 2023

Bacterii ciudate, rămase captive pe dinţii unor neanderthalieni, ar putea să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să dezvolte noi antibiotice, potrivit unui studiu publicat pe 4 mai în revista Science, care a utilizat placa dentară prelevată de la oameni preistorici şi de la oameni moderni pentru a cerceta evoluţia microbilor din cavitatea bucală, informează livescience.com.

Fiecare persoană deţine propriul microbiom oral - un set de sute de specii de organisme microscopice, care "colonizează" cavitatea bucală. Incluzând sute de specii diferite de microorganisme prezente în orice moment, microbiomul oral este mare şi divers şi variază în funcţie de mediul de viaţă al omului.

Pentru a investiga străvechiul microbiom oral uman, Christina Warinner, cercetătoare în arheologie biomoleculară la Universitatea Harvard din Statele Unite, a inventat tehnici noi cu scopul de a analiza placa dentară a oamenilor preistorici, care s-a întărit devenind calcul, numit şi tartru. "Calculul dentar este singura parte a organismului nostru care se fosilizează în mod obişnuit în timp ce suntem încă în viaţă", a declarat coordonatoarea studiului. De asemenea, tartrul deţine cea mai mare concentraţie de ADN străvechi dintre toate fragmentele unui schelet preistoric.

Dispunând de doar câteva miligrame de calcul dentar, Christina Warinner a putut să izoleze miliarde de catene scurte de ADN de la sute de specii amestecate, apoi a recombinat acele catene pentru a identifica speciile cunoscute. Însă studierea fosilelor preistorice implică o dificultate suplimentară: ADN-ul descoperit în calculii dentari ai oamenilor preistorici ar putea proveni de la microbi care au dispărut între timp de pe Terra.

În noul lor studiu, Christina Warinner şi colegii ei au analizat calculi dentari de la 12 neanderthalieni - Omul de Neanderthal fiind unul dintre cei mai apropiaţi "verişori" dispăruţi ai omului modern; de la 34 de rămăşiţe arheologice umane; şi de la 18 de oameni moderni care au trăit de acum 100.000 de ani şi până în prezent în Europa şi Africa. Cercetătorii au secvenţiat peste 10 miliarde de fragmente de ADN şi le-au reasamblat în 459 de genomuri bacteriene, care reprezintă aproximativ 75% din totalul bacteriilor orale cunoscute.

Apoi, ei s-au concentrat pe două specii din genul bacterian Chlorobium, descoperite la şapte indivizi care au trăit în Pleistocenul Târziu (126.000 de ani - 11.700 de ani în urmă). Acele bacterii nu corespund niciunei specii cunoscute, dar sunt apropiate de C. limicola, o bacterie care a fost găsită în surse de apă asociate cu mediul de viaţă din peşteri.

Este posibil ca "acei oameni care trăiau în medii asociate cu peşterile să le fi dobândit în timp ce beau apă", a declarat Christina Warinner.

Cele două specii din genul Chlorobium au fost aproape în întregime absente din tartrul oamenilor care au trăit în ultimii 10.000 de ani. Între Pleistocenul Târziu şi Holocen (11.700 de ani în urmă şi până în prezent), timp de aproape 100.000 de ani, oamenii au trăit în peşteri, au domesticit animale şi au inventat materialele aflate la baza plasticului din secolul al XXI-lea - şi toţi aveau colonii bacteriene proprii şi distincte. Modificările ce privesc frecvenţa de apariţie a genului microbian Chlorobium s-au produs în paralel cu schimbările apărute în stilul de viaţă al strămoşilor noştri.

În zilele noastre, microbiomurile din cavităţile bucale ale oamenilor sunt drastic diferite. "Prin spălatul intensiv al dinţilor, bacteriile orale sunt ţinute acum la niveluri mici. Considerăm de la sine înţeles că am modificat radical tipurile de viaţă cu care interacţionăm", a declarat Christina Warinner.

John Hawks, paleoantropolog la Universitatea Wisconsin, care nu a participat la acest studiu, a declarat într-un e-mail pentru Live Science că "un aspect interesant despre microbi este acela că unii dintre ei nu erau deloc cunoscuţi ca fiind asociaţi cu gurile noastre; ei provin din apa bălţilor şi a lacurilor. Ei ne spun că acele surse de apă erau probabil elemente regulate din stilul lor de viaţă".

Autorii studiului au analizat şi clusterele de gene biosintetice (BGC), acele clustere de gene necesare pentru a crea un compus specific, cu scopul de a identifica tipurile de enzime pe care speciile din genul Chlorobium le-au produs. Prin izolarea şi înţelegerea unor astfel de BGC-uri, oamenii de ştiinţă ar putea dezvolta medicamente noi.

Atunci când au fost inserate în bacterii vii, BGC-urile Chlorobium au produs două noi enzime care ar fi putut juca un rol în fotosinteză. Noile tehnici folosite în cadrul acestui studiu ar putea să ducă în viitor la dezvoltarea de noi antibiotice, a precizat Christina Warinner.

"Bacteriile sunt, practic, sursa tuturor antibioticelor noastre - nu am mai descoperit nicio nouă clasă majoră de antibiotice în ultimii ani şi suntem pe punctul de a rămâne fără antibiotice eficiente pe termen lung. Aceste metode ne oferă şansa de a căuta potenţiale BGC-uri producătoare de antibiotice în trecut", a adăugat coordonatoarea studiului.

Ti-a placut acest articol? Urmareste-ne si pe FACEBOOK

Adaugă un comentariu 1

Intră în contul tău sau înregistrează-te pentru a posta un comentariu.

...potrivit unui studiu publicat pe 4 mai în revista Science, care a utilizat placa dentară prelevată de la oameni Citește mai departe… Sursa: feminis.ro ...
Spune-ţi părerea
Alte articole din Top Slider
Cele mai citite
Azi
Săptămânal
Lunar

Newsletter

Cele mai comentate
Felicitari pentru femei deosebite
-3°
Bucuresti
-2°
Bucuresti-zona centrala
-5°
Bucuresti-zona periferica
-4°
Alba Iulia
-3°
Alexandria
10°
-2°
Arad
-3°
Bacau
-2°
Baia Mare
-5°
Bistrita
-2°
Botosani
-3°
Braila
-5°
Brasov
-2°
Buzau
-3°
Calarasi
-4°
Cluj-Napoca
Constanta
-4°
Craiova
-5°
Deva
-3°
Drobeta-Turnu Severin
-4°
Focsani
-2°
Galati
-3°
Giurgiu
-2°
Iasi
-8°
Miercurea Ciuc
10°
-2°
Oradea
-3°
Piatra Neamt
-2°
Pitesti
-4°
Ploiesti
12°
-3°
Resita
-3°
Rimnicu Vilcea
-2°
Satu Mare
-6°
Sf. Gheorghe
-6°
Sibiu
-4°
Slatina
-4°
Slobozia
-4°
Suceava
10°
-2°
Timisoara
-4°
Tirgoviste
-6°
Tirgu Jiu
-4°
Tirgu Mures
-1°
Tulcea
-3°
Vaslui
-3°
Zalau
29 mai