Kate Middleton

Prințesa de Wales și prințul William, văzuți la o fermă...

Citeste mai mult»
Naomi Campbell

Cariera îndelungată în lumea modei a lui Naomi Campbell,...

Citeste mai mult»
meta

O psiholoagă care sfătuia Meta a demisionat pentru că...

Citeste mai mult»
Pierce Brosnan

Pierce Brosnan a pledat vinovat pentru drumeţie în afara...

Citeste mai mult»
Meghan Markle

Meghan Markle a lansat un brand de lifestyle

Citeste mai mult»
Olivia Munn

Actriţa Olivia Munn a dezvăluit că a făcut dublă...

Citeste mai mult»
florin

Florin Salam, ridicat şi dus la audieri, sub acuzaţia de...

Citeste mai mult»
Matthew Perry

Testamentul actorului Matthew Perry a fost făcut public

Citeste mai mult»
camilla

Regina Camilla a primit propria păpuşă Barbie şi a glumit...

Citeste mai mult»
ponor

Cătălina Ponor, din nou mamă: “A doua noastră medalie”

Citeste mai mult»
al pacino

Al Pacino va lansa un volum de memorii în octombrie

Citeste mai mult»
bagaj

Lista pentru bagajul de maternitate: 3 lucruri absolut...

Citeste mai mult»
alergie

6 tipuri de alergii și ce trebuie să știi despre ele

Citeste mai mult»
bronsiolita

Un tratament preventiv privind bronșiolita are o...

Citeste mai mult»
gina

Smiley, declarații sincere despre despărțire și iubire:...

Citeste mai mult»
Al Pacino tată

De ce nu a menționat Al Pacino toţi nominalizaţii la...

Citeste mai mult»
oscar

Filmul "Oppenheimer", marele câştigător al celei de-a...

Citeste mai mult»
avion

Un pilot şi un copilot, suspendaţi după ce au adormit...

Citeste mai mult»
kate

Cea mai recentă fotografie oficială cu prinţesa Kate ar...

Citeste mai mult»
adam sandler

Adam Sandler, cel mai bine plătit actor de la Hollywood...

Citeste mai mult»
Rupert Murdoch

Magnatul Rupert Murdoch, în vârstă de 92 de ani, s-a...

Citeste mai mult»
Jane Fonda

Julianne Moore, Jane Fonda şi Emma Thompson se numără...

Citeste mai mult»
oscar

Ce cadouri vor primi vedetele nominalizate la premiile Oscar

Citeste mai mult»
Hannah Gutierrez-Reed

Armuriera filmului ''Rust'', găsită vinovată de omor prin...

Citeste mai mult»
Colin

Cămaşa albă purtată de Colin Firth în "Mândrie şi...

Citeste mai mult»
Karl Lagerfeld

Apartamentul din Paris al lui Karl Lagerfeld va fi scos...

Citeste mai mult»

Rihanna, criticată pentru performanța „leneșă” de la...

Citeste mai mult»
Kate Middleton

Kate Middleton revine la angajamentele oficiale la 8...

Citeste mai mult»
Sinead O'Connor

Administratorii averii lui Sinéad O'Connor denunţă...

Citeste mai mult»
stela

Stella McCartney atrage atenţia asupra a efectelor nocive...

Citeste mai mult»
Elon Musk

Elon Musk a dat în judecată OpenAI şi pe CEO-ul Sam...

Citeste mai mult»
iris

Iris Apfel, simbol al modei şi "starletă geriatrică", a...

Citeste mai mult»
Victoria Beckham

Prezentarea de modă a Victoriei Beckham la Paris,...

Citeste mai mult»
furla

Lux în fiecare Detaliu - Descoperiți Frumusețea...

Citeste mai mult»
Kate Middleton

Palatul Kensington face o actualizare cu privire la...

Citeste mai mult»
 Elton John

O colecţie a lui Elton John a obţinut peste 20 de...

Citeste mai mult»

Rihanna şi Zuckerberg se află în India, invitaţi la...

Citeste mai mult»
Kanye West

Kanye West, dat în judecată de moştenitorii Donnei Summer...

Citeste mai mult»
richard

Actorul american Richard Lewis a murit la vârsta de 76 de...

Citeste mai mult»
anxietate

Ce este anxietatea socială și cum poate fi depășită?

Citeste mai mult»

Bacterii necunoscute, descoperite pe dinţi de Neanderthal, ar putea fi utilizate pentru a dezvolta noi antibiotice

În Top Slider 15 mai 2023

Bacterii ciudate, rămase captive pe dinţii unor neanderthalieni, ar putea să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să dezvolte noi antibiotice, potrivit unui studiu publicat pe 4 mai în revista Science, care a utilizat placa dentară prelevată de la oameni preistorici şi de la oameni moderni pentru a cerceta evoluţia microbilor din cavitatea bucală, informează livescience.com.

Fiecare persoană deţine propriul microbiom oral - un set de sute de specii de organisme microscopice, care "colonizează" cavitatea bucală. Incluzând sute de specii diferite de microorganisme prezente în orice moment, microbiomul oral este mare şi divers şi variază în funcţie de mediul de viaţă al omului.

Pentru a investiga străvechiul microbiom oral uman, Christina Warinner, cercetătoare în arheologie biomoleculară la Universitatea Harvard din Statele Unite, a inventat tehnici noi cu scopul de a analiza placa dentară a oamenilor preistorici, care s-a întărit devenind calcul, numit şi tartru. "Calculul dentar este singura parte a organismului nostru care se fosilizează în mod obişnuit în timp ce suntem încă în viaţă", a declarat coordonatoarea studiului. De asemenea, tartrul deţine cea mai mare concentraţie de ADN străvechi dintre toate fragmentele unui schelet preistoric.

Dispunând de doar câteva miligrame de calcul dentar, Christina Warinner a putut să izoleze miliarde de catene scurte de ADN de la sute de specii amestecate, apoi a recombinat acele catene pentru a identifica speciile cunoscute. Însă studierea fosilelor preistorice implică o dificultate suplimentară: ADN-ul descoperit în calculii dentari ai oamenilor preistorici ar putea proveni de la microbi care au dispărut între timp de pe Terra.

În noul lor studiu, Christina Warinner şi colegii ei au analizat calculi dentari de la 12 neanderthalieni - Omul de Neanderthal fiind unul dintre cei mai apropiaţi "verişori" dispăruţi ai omului modern; de la 34 de rămăşiţe arheologice umane; şi de la 18 de oameni moderni care au trăit de acum 100.000 de ani şi până în prezent în Europa şi Africa. Cercetătorii au secvenţiat peste 10 miliarde de fragmente de ADN şi le-au reasamblat în 459 de genomuri bacteriene, care reprezintă aproximativ 75% din totalul bacteriilor orale cunoscute.

Apoi, ei s-au concentrat pe două specii din genul bacterian Chlorobium, descoperite la şapte indivizi care au trăit în Pleistocenul Târziu (126.000 de ani - 11.700 de ani în urmă). Acele bacterii nu corespund niciunei specii cunoscute, dar sunt apropiate de C. limicola, o bacterie care a fost găsită în surse de apă asociate cu mediul de viaţă din peşteri.

Este posibil ca "acei oameni care trăiau în medii asociate cu peşterile să le fi dobândit în timp ce beau apă", a declarat Christina Warinner.

Cele două specii din genul Chlorobium au fost aproape în întregime absente din tartrul oamenilor care au trăit în ultimii 10.000 de ani. Între Pleistocenul Târziu şi Holocen (11.700 de ani în urmă şi până în prezent), timp de aproape 100.000 de ani, oamenii au trăit în peşteri, au domesticit animale şi au inventat materialele aflate la baza plasticului din secolul al XXI-lea - şi toţi aveau colonii bacteriene proprii şi distincte. Modificările ce privesc frecvenţa de apariţie a genului microbian Chlorobium s-au produs în paralel cu schimbările apărute în stilul de viaţă al strămoşilor noştri.

În zilele noastre, microbiomurile din cavităţile bucale ale oamenilor sunt drastic diferite. "Prin spălatul intensiv al dinţilor, bacteriile orale sunt ţinute acum la niveluri mici. Considerăm de la sine înţeles că am modificat radical tipurile de viaţă cu care interacţionăm", a declarat Christina Warinner.

John Hawks, paleoantropolog la Universitatea Wisconsin, care nu a participat la acest studiu, a declarat într-un e-mail pentru Live Science că "un aspect interesant despre microbi este acela că unii dintre ei nu erau deloc cunoscuţi ca fiind asociaţi cu gurile noastre; ei provin din apa bălţilor şi a lacurilor. Ei ne spun că acele surse de apă erau probabil elemente regulate din stilul lor de viaţă".

Autorii studiului au analizat şi clusterele de gene biosintetice (BGC), acele clustere de gene necesare pentru a crea un compus specific, cu scopul de a identifica tipurile de enzime pe care speciile din genul Chlorobium le-au produs. Prin izolarea şi înţelegerea unor astfel de BGC-uri, oamenii de ştiinţă ar putea dezvolta medicamente noi.

Atunci când au fost inserate în bacterii vii, BGC-urile Chlorobium au produs două noi enzime care ar fi putut juca un rol în fotosinteză. Noile tehnici folosite în cadrul acestui studiu ar putea să ducă în viitor la dezvoltarea de noi antibiotice, a precizat Christina Warinner.

"Bacteriile sunt, practic, sursa tuturor antibioticelor noastre - nu am mai descoperit nicio nouă clasă majoră de antibiotice în ultimii ani şi suntem pe punctul de a rămâne fără antibiotice eficiente pe termen lung. Aceste metode ne oferă şansa de a căuta potenţiale BGC-uri producătoare de antibiotice în trecut", a adăugat coordonatoarea studiului.

Ti-a placut acest articol? Urmareste-ne si pe FACEBOOK

Adaugă un comentariu 1

Intră în contul tău sau înregistrează-te pentru a posta un comentariu.

...potrivit unui studiu publicat pe 4 mai în revista Science, care a utilizat placa dentară prelevată de la oameni Citește mai departe… Sursa: feminis.ro ...
Spune-ţi părerea
Alte articole din Top Slider
Cele mai citite
Azi
Săptămânal
Lunar

Newsletter

Cele mai comentate
Felicitari pentru femei deosebite
-3°
Bucuresti
-2°
Bucuresti-zona centrala
-5°
Bucuresti-zona periferica
-4°
Alba Iulia
-3°
Alexandria
10°
-2°
Arad
-3°
Bacau
-2°
Baia Mare
-5°
Bistrita
-2°
Botosani
-3°
Braila
-5°
Brasov
-2°
Buzau
-3°
Calarasi
-4°
Cluj-Napoca
Constanta
-4°
Craiova
-5°
Deva
-3°
Drobeta-Turnu Severin
-4°
Focsani
-2°
Galati
-3°
Giurgiu
-2°
Iasi
-8°
Miercurea Ciuc
10°
-2°
Oradea
-3°
Piatra Neamt
-2°
Pitesti
-4°
Ploiesti
12°
-3°
Resita
-3°
Rimnicu Vilcea
-2°
Satu Mare
-6°
Sf. Gheorghe
-6°
Sibiu
-4°
Slatina
-4°
Slobozia
-4°
Suceava
10°
-2°
Timisoara
-4°
Tirgoviste
-6°
Tirgu Jiu
-4°
Tirgu Mures
-1°
Tulcea
-3°
Vaslui
-3°
Zalau
19 mar