Prinţul Harry

Prinţul Harry în instanţă: ''Nimeni nu vrea ca telefonul...

Citeste mai mult»
Rammstein

Solistul formaţiei Rammstein, acuzat de agresiuni sexuale...

Citeste mai mult»
horoscop

Horoscop 7 iunie 2023: Berbecii n-ar trebui să-i...

Citeste mai mult»
Prinţul Harry

La Washington, viza de intrare în SUA şi drogurile, în...

Citeste mai mult»
eugenie

Prinţesa Eugenie a născut al doilea copil. Prima...

Citeste mai mult»
Jennifer Lopez

Lovitură pentru Ben Affleck și Jennifer Lopez. Filmările...

Citeste mai mult»
Harry

Prinţul Harry aşteptat să depună mărturie la tribunal...

Citeste mai mult»
horoscop 5 martie 2021

Horoscop 1 iunie 2023: Peştii îşi găsesc echilibrul,...

Citeste mai mult»
Regele Charles al III-lea

Regele Charles merge în România pentru cinci zile şi va...

Citeste mai mult»
pacino

Al Pacino, în vârstă de 83 de ani, se pregăteşte să...

Citeste mai mult»
covid-19

Ipoteza despre o scăpare a virusului SARS-CoV-2 dintr-un...

Citeste mai mult»

Horoscop 31 mai 2023: Leii se concentrează pe atingerea...

Citeste mai mult»
Johnny Depp

Johnny Depp, decizie drastică. De ce și-a amânat trei...

Citeste mai mult»
smiley

Smiley şi Gina Pistol s-au căsătorit

Citeste mai mult»
tina turner

Casa de vacanţă din Elveţia a Tinei Turner va deveni muzeu

Citeste mai mult»
Tina

De ce a murit Tina Turner. A fost dezvăluită cauza morții

Citeste mai mult»
horoscop

Top trei zodii care pun la îndoială totul. Nu au...

Citeste mai mult»
abba

ABBA nu se va reuni anul viitor pe scena de la Eurovision...

Citeste mai mult»
Alec Baldwin

Alec Baldwin a anunţat săptămâna aceasta încheierea...

Citeste mai mult»
ducesa

O femeie a murit după ce a fost lovită de o motocicletă a...

Citeste mai mult»
tina

Legendara cântăreaţă Tina Turner a murit la vârsta de 83...

Citeste mai mult»
connect-r

Connect-R, adevărul despre divorțul de Misha: „Totul se...

Citeste mai mult»
zodii

Horoscop 24 mai 2023: Taurii au noroc de bani, Racii...

Citeste mai mult»
Harry

Lovitură grea pentru prințul Harry. Ce i s-a întâmplat...

Citeste mai mult»
Michelle Yeoh

Michelle Yeoh, recompensată cu premiul "Women in Motion"...

Citeste mai mult»
horoscop

Horoscop 23 mai 2023: Gemenii au parte de reușite, Taurii...

Citeste mai mult»
Meghan Markle și Prințul Harry

Val de comentarii după goana paparazzilor după Harry şi...

Citeste mai mult»
Ed Sheeran

Care sunt cei mai bogaţi britanici sub 35 de ani. Averea...

Citeste mai mult»
jade

Jade Jagger, fiica solistului Mick Jagger, a fost...

Citeste mai mult»
horoscop 5 martie 2021

Horoscop 19 mai 2023: Racii trebuie să fie atenți la...

Citeste mai mult»
Jane Fonda

Jane Fonda a dezvăluit că un regizor francez i-a cerut...

Citeste mai mult»
Johnny Depp

Johnny Depp ripostează şi califică drept ''ficţiune...

Citeste mai mult»
Priscilla Presley

Priscilla Presley a ajuns la un compromis privind...

Citeste mai mult»
printul harry

Prinţul Harry şi soţia sa Meghan au fost implicaţi într-o...

Citeste mai mult»
Shakira

Shakira a prezentat videoclipul pentru "Acróstico", piesa...

Citeste mai mult»
theodor

Theodor Andrei, după ce a primit zero puncte în...

Citeste mai mult»
abel

Starul pop The Weeknd şi-a schimbat numele pe reţelele de...

Citeste mai mult»
horoscop 5 martie 2021

Horoscop 16 mai 2023: Berbecii au parte de noi...

Citeste mai mult»

Bacterii necunoscute, descoperite pe dinţi de...

Citeste mai mult»
Jamie Foxx,

Actorul Jamie Foxx a fost externat după o "complicaţie...

Citeste mai mult»

Bacterii necunoscute, descoperite pe dinţi de Neanderthal, ar putea fi utilizate pentru a dezvolta noi antibiotice

În Top Slider 15 mai 2023

Bacterii ciudate, rămase captive pe dinţii unor neanderthalieni, ar putea să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să dezvolte noi antibiotice, potrivit unui studiu publicat pe 4 mai în revista Science, care a utilizat placa dentară prelevată de la oameni preistorici şi de la oameni moderni pentru a cerceta evoluţia microbilor din cavitatea bucală, informează livescience.com.

Fiecare persoană deţine propriul microbiom oral - un set de sute de specii de organisme microscopice, care "colonizează" cavitatea bucală. Incluzând sute de specii diferite de microorganisme prezente în orice moment, microbiomul oral este mare şi divers şi variază în funcţie de mediul de viaţă al omului.

Pentru a investiga străvechiul microbiom oral uman, Christina Warinner, cercetătoare în arheologie biomoleculară la Universitatea Harvard din Statele Unite, a inventat tehnici noi cu scopul de a analiza placa dentară a oamenilor preistorici, care s-a întărit devenind calcul, numit şi tartru. "Calculul dentar este singura parte a organismului nostru care se fosilizează în mod obişnuit în timp ce suntem încă în viaţă", a declarat coordonatoarea studiului. De asemenea, tartrul deţine cea mai mare concentraţie de ADN străvechi dintre toate fragmentele unui schelet preistoric.

Dispunând de doar câteva miligrame de calcul dentar, Christina Warinner a putut să izoleze miliarde de catene scurte de ADN de la sute de specii amestecate, apoi a recombinat acele catene pentru a identifica speciile cunoscute. Însă studierea fosilelor preistorice implică o dificultate suplimentară: ADN-ul descoperit în calculii dentari ai oamenilor preistorici ar putea proveni de la microbi care au dispărut între timp de pe Terra.

În noul lor studiu, Christina Warinner şi colegii ei au analizat calculi dentari de la 12 neanderthalieni - Omul de Neanderthal fiind unul dintre cei mai apropiaţi "verişori" dispăruţi ai omului modern; de la 34 de rămăşiţe arheologice umane; şi de la 18 de oameni moderni care au trăit de acum 100.000 de ani şi până în prezent în Europa şi Africa. Cercetătorii au secvenţiat peste 10 miliarde de fragmente de ADN şi le-au reasamblat în 459 de genomuri bacteriene, care reprezintă aproximativ 75% din totalul bacteriilor orale cunoscute.

Apoi, ei s-au concentrat pe două specii din genul bacterian Chlorobium, descoperite la şapte indivizi care au trăit în Pleistocenul Târziu (126.000 de ani - 11.700 de ani în urmă). Acele bacterii nu corespund niciunei specii cunoscute, dar sunt apropiate de C. limicola, o bacterie care a fost găsită în surse de apă asociate cu mediul de viaţă din peşteri.

Este posibil ca "acei oameni care trăiau în medii asociate cu peşterile să le fi dobândit în timp ce beau apă", a declarat Christina Warinner.

Cele două specii din genul Chlorobium au fost aproape în întregime absente din tartrul oamenilor care au trăit în ultimii 10.000 de ani. Între Pleistocenul Târziu şi Holocen (11.700 de ani în urmă şi până în prezent), timp de aproape 100.000 de ani, oamenii au trăit în peşteri, au domesticit animale şi au inventat materialele aflate la baza plasticului din secolul al XXI-lea - şi toţi aveau colonii bacteriene proprii şi distincte. Modificările ce privesc frecvenţa de apariţie a genului microbian Chlorobium s-au produs în paralel cu schimbările apărute în stilul de viaţă al strămoşilor noştri.

În zilele noastre, microbiomurile din cavităţile bucale ale oamenilor sunt drastic diferite. "Prin spălatul intensiv al dinţilor, bacteriile orale sunt ţinute acum la niveluri mici. Considerăm de la sine înţeles că am modificat radical tipurile de viaţă cu care interacţionăm", a declarat Christina Warinner.

John Hawks, paleoantropolog la Universitatea Wisconsin, care nu a participat la acest studiu, a declarat într-un e-mail pentru Live Science că "un aspect interesant despre microbi este acela că unii dintre ei nu erau deloc cunoscuţi ca fiind asociaţi cu gurile noastre; ei provin din apa bălţilor şi a lacurilor. Ei ne spun că acele surse de apă erau probabil elemente regulate din stilul lor de viaţă".

Autorii studiului au analizat şi clusterele de gene biosintetice (BGC), acele clustere de gene necesare pentru a crea un compus specific, cu scopul de a identifica tipurile de enzime pe care speciile din genul Chlorobium le-au produs. Prin izolarea şi înţelegerea unor astfel de BGC-uri, oamenii de ştiinţă ar putea dezvolta medicamente noi.

Atunci când au fost inserate în bacterii vii, BGC-urile Chlorobium au produs două noi enzime care ar fi putut juca un rol în fotosinteză. Noile tehnici folosite în cadrul acestui studiu ar putea să ducă în viitor la dezvoltarea de noi antibiotice, a precizat Christina Warinner.

"Bacteriile sunt, practic, sursa tuturor antibioticelor noastre - nu am mai descoperit nicio nouă clasă majoră de antibiotice în ultimii ani şi suntem pe punctul de a rămâne fără antibiotice eficiente pe termen lung. Aceste metode ne oferă şansa de a căuta potenţiale BGC-uri producătoare de antibiotice în trecut", a adăugat coordonatoarea studiului.

Ti-a placut acest articol? Urmareste-ne si pe FACEBOOK

Adaugă un comentariu 1

Intră în contul tău sau înregistrează-te pentru a posta un comentariu.

...potrivit unui studiu publicat pe 4 mai în revista Science, care a utilizat placa dentară prelevată de la oameni Citește mai departe… Sursa: feminis.ro ...
Spune-ţi părerea
Alte articole din Top Slider
Cele mai citite
Azi
Săptămânal
Lunar

Newsletter

Cele mai comentate
Felicitari pentru femei deosebite
-3°
Bucuresti
-2°
Bucuresti-zona centrala
-5°
Bucuresti-zona periferica
-4°
Alba Iulia
-3°
Alexandria
10°
-2°
Arad
-3°
Bacau
-2°
Baia Mare
-5°
Bistrita
-2°
Botosani
-3°
Braila
-5°
Brasov
-2°
Buzau
-3°
Calarasi
-4°
Cluj-Napoca
Constanta
-4°
Craiova
-5°
Deva
-3°
Drobeta-Turnu Severin
-4°
Focsani
-2°
Galati
-3°
Giurgiu
-2°
Iasi
-8°
Miercurea Ciuc
10°
-2°
Oradea
-3°
Piatra Neamt
-2°
Pitesti
-4°
Ploiesti
12°
-3°
Resita
-3°
Rimnicu Vilcea
-2°
Satu Mare
-6°
Sf. Gheorghe
-6°
Sibiu
-4°
Slatina
-4°
Slobozia
-4°
Suceava
10°
-2°
Timisoara
-4°
Tirgoviste
-6°
Tirgu Jiu
-4°
Tirgu Mures
-1°
Tulcea
-3°
Vaslui
-3°
Zalau
08 iun