Taylor Swift

Taylor Swift va depune mărturie în cazul Lively-Baldoni...

Citeste mai mult»
martin

Solistul Coldplay a îndemnat publicul să „trimită iubire”...

Citeste mai mult»
Stephen Colbert

Stephen Colbert, la gala Emmy, după ce show-ul său a fost...

Citeste mai mult»
udrea

Cât plăteşte Elena Udrea pentru educaţia fiicei sale, la...

Citeste mai mult»
labubu

O tânără din Moscova și-a vândut sufletul pentru a...

Citeste mai mult»
armani

Testamentul lui Giorgio Armani - Casa de modă va fi...

Citeste mai mult»
omega

Cât Omega-3 trebuie să consumi zilnic pentru creier ager...

Citeste mai mult»
alina

Ce spune Alina Sorescu despre căsătorie, după divorțul de...

Citeste mai mult»
Giorgio Armani

Testamentul lui Giorgio Armani a fost deschis

Citeste mai mult»
Ben și Matt

Ben Affleck şi Matt Damon revin pe ecrane în 2026

Citeste mai mult»
bad

Cântăreţul de reggaeton Bad Bunny s-a accidentat la...

Citeste mai mult»
oana roman

Oana Roman, revoltată după ce a văzut cât costă o sticlă...

Citeste mai mult»

Alimentul care poate reduce riscul apariției demenței

Citeste mai mult»
sergene

Rutina de seară „low effort”: serul pentru gene,...

Citeste mai mult»
diabet

Trei obiceiuri care țin glicemia sub control în diabet

Citeste mai mult»
Harry

Prinţul Harry a venit la Windsor pentru a depune flori la...

Citeste mai mult»
Ariana Grande

Ariana Grande şi Lady Gaga au câştigat cele mai...

Citeste mai mult»
Emma si Bruce

Soția lui Bruce Willis, dezvăluiri despre lupta cu...

Citeste mai mult»
Ducesa de Kent

Ducesa de Kent a Marii Britanii a murit, anunță Palatul...

Citeste mai mult»
Giorgio Armani

Giorgio Armani, care a revoluționat moda masculină, a...

Citeste mai mult»
Gérard Depardieu

Gerard Depardieu va face apel la decizia de a fi judecat...

Citeste mai mult»
matthew perry

''Regina ketaminei'' pledează vinovată în procesul legat...

Citeste mai mult»
eclipsa

Eclipsa lunară totală și 'Luna Sângerie' de duminică,...

Citeste mai mult»
chloe

Chloe Malle o înlocuiește pe Anna Wintour la conducerea...

Citeste mai mult»
cardi b

Cântăreața rap Cardi B, achitată în procesul în care era...

Citeste mai mult»
Regina Camilla

Regina Camilla a avut prima sa apariție publică după ce a...

Citeste mai mult»
Laurent Freixe

Nestle și-a concediat directorul general din cauza unei...

Citeste mai mult»
Dwayne Johnson

Dwayne Johnson sparge tiparele Hollywoodului într-un film...

Citeste mai mult»
Gérard Depardieu

Actorul Gérard Depardieu trimis în faţa curţii penale...

Citeste mai mult»
jude

Jude Law spune la Mostra că nu i-a fost frică să se...

Citeste mai mult»
Julia Roberts

Julia Roberts a spus, în apărarea noului film cu temă...

Citeste mai mult»
Regina Camilla

Regina Camilla a repins în trecut un atacator într-un...

Citeste mai mult»
Ariana Grande

Ariana Grande anunță un nou turneu, cu spectacole...

Citeste mai mult»
Enrique Iglesias

Enrique Iglesias și Anna Kournikova așteaptă al patrulea...

Citeste mai mult»
 Kim Kardashian

Kim Kardashian se pronunță împotriva politicilor privind...

Citeste mai mult»
Harry

Prințul Harry va sosi în Regatul Unit pe 8 septembrie,...

Citeste mai mult»
George Clooney

Festivalul de la Veneția 2025: George Clooney și-a anulat...

Citeste mai mult»
gina

Cum a slăbit Gina Pistol opt kilograme. Partenera lui...

Citeste mai mult»
Denzel Washington

Denzel Washington spune că nu mai urmăreşte filme: „Nu...

Citeste mai mult»
Bruce Willis

Soţia lui Bruce Willis spune că actorul se bucură de o...

Citeste mai mult»

Bacterii necunoscute, descoperite pe dinţi de Neanderthal, ar putea fi utilizate pentru a dezvolta noi antibiotice

În Top Slider 15 mai 2023

Bacterii ciudate, rămase captive pe dinţii unor neanderthalieni, ar putea să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să dezvolte noi antibiotice, potrivit unui studiu publicat pe 4 mai în revista Science, care a utilizat placa dentară prelevată de la oameni preistorici şi de la oameni moderni pentru a cerceta evoluţia microbilor din cavitatea bucală, informează livescience.com.

Fiecare persoană deţine propriul microbiom oral - un set de sute de specii de organisme microscopice, care "colonizează" cavitatea bucală. Incluzând sute de specii diferite de microorganisme prezente în orice moment, microbiomul oral este mare şi divers şi variază în funcţie de mediul de viaţă al omului.

Pentru a investiga străvechiul microbiom oral uman, Christina Warinner, cercetătoare în arheologie biomoleculară la Universitatea Harvard din Statele Unite, a inventat tehnici noi cu scopul de a analiza placa dentară a oamenilor preistorici, care s-a întărit devenind calcul, numit şi tartru. "Calculul dentar este singura parte a organismului nostru care se fosilizează în mod obişnuit în timp ce suntem încă în viaţă", a declarat coordonatoarea studiului. De asemenea, tartrul deţine cea mai mare concentraţie de ADN străvechi dintre toate fragmentele unui schelet preistoric.

Dispunând de doar câteva miligrame de calcul dentar, Christina Warinner a putut să izoleze miliarde de catene scurte de ADN de la sute de specii amestecate, apoi a recombinat acele catene pentru a identifica speciile cunoscute. Însă studierea fosilelor preistorice implică o dificultate suplimentară: ADN-ul descoperit în calculii dentari ai oamenilor preistorici ar putea proveni de la microbi care au dispărut între timp de pe Terra.

În noul lor studiu, Christina Warinner şi colegii ei au analizat calculi dentari de la 12 neanderthalieni - Omul de Neanderthal fiind unul dintre cei mai apropiaţi "verişori" dispăruţi ai omului modern; de la 34 de rămăşiţe arheologice umane; şi de la 18 de oameni moderni care au trăit de acum 100.000 de ani şi până în prezent în Europa şi Africa. Cercetătorii au secvenţiat peste 10 miliarde de fragmente de ADN şi le-au reasamblat în 459 de genomuri bacteriene, care reprezintă aproximativ 75% din totalul bacteriilor orale cunoscute.

Apoi, ei s-au concentrat pe două specii din genul bacterian Chlorobium, descoperite la şapte indivizi care au trăit în Pleistocenul Târziu (126.000 de ani - 11.700 de ani în urmă). Acele bacterii nu corespund niciunei specii cunoscute, dar sunt apropiate de C. limicola, o bacterie care a fost găsită în surse de apă asociate cu mediul de viaţă din peşteri.

Este posibil ca "acei oameni care trăiau în medii asociate cu peşterile să le fi dobândit în timp ce beau apă", a declarat Christina Warinner.

Cele două specii din genul Chlorobium au fost aproape în întregime absente din tartrul oamenilor care au trăit în ultimii 10.000 de ani. Între Pleistocenul Târziu şi Holocen (11.700 de ani în urmă şi până în prezent), timp de aproape 100.000 de ani, oamenii au trăit în peşteri, au domesticit animale şi au inventat materialele aflate la baza plasticului din secolul al XXI-lea - şi toţi aveau colonii bacteriene proprii şi distincte. Modificările ce privesc frecvenţa de apariţie a genului microbian Chlorobium s-au produs în paralel cu schimbările apărute în stilul de viaţă al strămoşilor noştri.

În zilele noastre, microbiomurile din cavităţile bucale ale oamenilor sunt drastic diferite. "Prin spălatul intensiv al dinţilor, bacteriile orale sunt ţinute acum la niveluri mici. Considerăm de la sine înţeles că am modificat radical tipurile de viaţă cu care interacţionăm", a declarat Christina Warinner.

John Hawks, paleoantropolog la Universitatea Wisconsin, care nu a participat la acest studiu, a declarat într-un e-mail pentru Live Science că "un aspect interesant despre microbi este acela că unii dintre ei nu erau deloc cunoscuţi ca fiind asociaţi cu gurile noastre; ei provin din apa bălţilor şi a lacurilor. Ei ne spun că acele surse de apă erau probabil elemente regulate din stilul lor de viaţă".

Autorii studiului au analizat şi clusterele de gene biosintetice (BGC), acele clustere de gene necesare pentru a crea un compus specific, cu scopul de a identifica tipurile de enzime pe care speciile din genul Chlorobium le-au produs. Prin izolarea şi înţelegerea unor astfel de BGC-uri, oamenii de ştiinţă ar putea dezvolta medicamente noi.

Atunci când au fost inserate în bacterii vii, BGC-urile Chlorobium au produs două noi enzime care ar fi putut juca un rol în fotosinteză. Noile tehnici folosite în cadrul acestui studiu ar putea să ducă în viitor la dezvoltarea de noi antibiotice, a precizat Christina Warinner.

"Bacteriile sunt, practic, sursa tuturor antibioticelor noastre - nu am mai descoperit nicio nouă clasă majoră de antibiotice în ultimii ani şi suntem pe punctul de a rămâne fără antibiotice eficiente pe termen lung. Aceste metode ne oferă şansa de a căuta potenţiale BGC-uri producătoare de antibiotice în trecut", a adăugat coordonatoarea studiului.

Ti-a placut acest articol? Urmareste-ne si pe FACEBOOK

Adaugă un comentariu 1

Intră în contul tău sau înregistrează-te pentru a posta un comentariu.

...potrivit unui studiu publicat pe 4 mai în revista Science, care a utilizat placa dentară prelevată de la oameni Citește mai departe… Sursa: feminis.ro ...
Spune-ţi părerea
Alte articole din Top Slider
Cele mai citite
Azi
Săptămânal
Lunar

Newsletter

Cele mai comentate
Felicitari pentru femei deosebite
-3°
Bucuresti
-2°
Bucuresti-zona centrala
-5°
Bucuresti-zona periferica
-4°
Alba Iulia
-3°
Alexandria
10°
-2°
Arad
-3°
Bacau
-2°
Baia Mare
-5°
Bistrita
-2°
Botosani
-3°
Braila
-5°
Brasov
-2°
Buzau
-3°
Calarasi
-4°
Cluj-Napoca
Constanta
-4°
Craiova
-5°
Deva
-3°
Drobeta-Turnu Severin
-4°
Focsani
-2°
Galati
-3°
Giurgiu
-2°
Iasi
-8°
Miercurea Ciuc
10°
-2°
Oradea
-3°
Piatra Neamt
-2°
Pitesti
-4°
Ploiesti
12°
-3°
Resita
-3°
Rimnicu Vilcea
-2°
Satu Mare
-6°
Sf. Gheorghe
-6°
Sibiu
-4°
Slatina
-4°
Slobozia
-4°
Suceava
10°
-2°
Timisoara
-4°
Tirgoviste
-6°
Tirgu Jiu
-4°
Tirgu Mures
-1°
Tulcea
-3°
Vaslui
-3°
Zalau
16 sep