TikTok

TikTok lansează o funcţie de meditaţie, pentru a combate...

Citeste mai mult»
Elton John

Elton John denunţă planul „criminal” al guvernului...

Citeste mai mult»
jador

Jador, cercetat penal pentru conducerea unui vehicul sub...

Citeste mai mult»
sebastian stan

Sebastian Stan îndeamnă românii să voteze: "Nu va fi...

Citeste mai mult»
rihanna

Rihanna dezvăluie noul său single pentru filmul „Smurfs”,...

Citeste mai mult»
Tom Cruise

Tom Cruise reproşează şcolilor de film faptul că nu...

Citeste mai mult»
Jamie Lee Curtis

Jamie Lee Curtis a dezvăluit că şi-a făcut operaţie...

Citeste mai mult»
Andreea Raicu

Andreea Raicu cere dreptate pentru o tânără violată acum...

Citeste mai mult»
Cassie Ventura

Cassie Ventura, fosta prietenă a lui Sean 'Diddy' Combs,...

Citeste mai mult»
jul

Juliette Binoche îi aduce un omagiu fotojurnalistei...

Citeste mai mult»
 Gérard Depardieu

Gerard Depardieu, condamnat la 18 luni de închisoare cu...

Citeste mai mult»
 Kim Kardashian

Kim Kardashian, în lacrimi la tribunal, la procesul...

Citeste mai mult»
Jeremy Strong

Filmele sunt 'cruciale' în combaterea 'fake news', afirmă...

Citeste mai mult»
 Taylor Swift

Taylor Swift spune că a fost citată în disputa juridică...

Citeste mai mult»
Brigitte Bardot

Deloc feministă, Brigitte Bardot le-a luat apărarea...

Citeste mai mult»
Kate Middleton

Natura a fost sanctuarul meu în perioada tratamentului...

Citeste mai mult»
Gina Pistol

Gina Pistol, sinceră despre lupta cu kilogramele: „Era...

Citeste mai mult»
nemo

Nemo, câştigătorul Eurovision, susţine apelurile pentru...

Citeste mai mult»
papa leon

Papa Leon al XIV-lea, un fan al tenisului

Citeste mai mult»
bill

Bill Gates preconizează să doneze 200 de miliarde de...

Citeste mai mult»
Regina Margrethe

Regina Margrethe a Danemarcei a fost spitalizată din...

Citeste mai mult»
eurovision

Eurovisionul din Elveția stârnește o controversă...

Citeste mai mult»
Jimmy Page

Chitaristul Jimmy Page de la Led Zeppelin, acuzat că a...

Citeste mai mult»
Meghan Markle

Meghan Markle a publicat o fotografie cu Archie de ziua lui

Citeste mai mult»
aniston

Un bărbat a fost arestat după ce a intrat cu mașina pe...

Citeste mai mult»
charles

A fost dezvăluit portretul de încoronare al regelui...

Citeste mai mult»
Prinţul Harry

Prințul Harry mărturisește că ar dori să se 'împace' cu...

Citeste mai mult»
rihanna

Rihanna şi A$AP Rocky au anunţat, la Met Gala, că...

Citeste mai mult»
Regele Charles al III-lea

Regele Charles și membri ai familiei regale vor asista la...

Citeste mai mult»
Lady Gaga

Poliţia braziliană a dejucat un atac cu bombă care viza...

Citeste mai mult»
trening

Nu știi ce să mai porți pe acasă? Alege treninguri de...

Citeste mai mult»
Jill Sobule

Jill Sobule, cunoscută pentru hiturile anilor '90 „I...

Citeste mai mult»
Max Verstappen

Max Verstappen a devenit tată. Partenera lui, Kelly...

Citeste mai mult»
David Beckham

David Beckham, „mai fericit ca niciodată” la 50 de ani....

Citeste mai mult»
Pedro Almodóvar

Pedro Almodóvar îl atacă pe Trump într-un discurs la...

Citeste mai mult»
sport

Un studiu solicită ca exercițiile fizice să fie prescrise...

Citeste mai mult»
Harvey Weinstein

O primă acuzatoare a depus mărturie în procesul lui...

Citeste mai mult»
romina

Romina Gingașu, dezvăluiri despre căsătoria cu...

Citeste mai mult»
Nicole Kidman

Nicole Kidman, premiată cu "Women in Motion" la...

Citeste mai mult»
Kate si William Ziua Îndrăgostiților

Prințul William și prințesa Kate celebrează în Scoția cea...

Citeste mai mult»

Bacterii necunoscute, descoperite pe dinţi de Neanderthal, ar putea fi utilizate pentru a dezvolta noi antibiotice

În Top Slider 15 mai 2023

Bacterii ciudate, rămase captive pe dinţii unor neanderthalieni, ar putea să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să dezvolte noi antibiotice, potrivit unui studiu publicat pe 4 mai în revista Science, care a utilizat placa dentară prelevată de la oameni preistorici şi de la oameni moderni pentru a cerceta evoluţia microbilor din cavitatea bucală, informează livescience.com.

Fiecare persoană deţine propriul microbiom oral - un set de sute de specii de organisme microscopice, care "colonizează" cavitatea bucală. Incluzând sute de specii diferite de microorganisme prezente în orice moment, microbiomul oral este mare şi divers şi variază în funcţie de mediul de viaţă al omului.

Pentru a investiga străvechiul microbiom oral uman, Christina Warinner, cercetătoare în arheologie biomoleculară la Universitatea Harvard din Statele Unite, a inventat tehnici noi cu scopul de a analiza placa dentară a oamenilor preistorici, care s-a întărit devenind calcul, numit şi tartru. "Calculul dentar este singura parte a organismului nostru care se fosilizează în mod obişnuit în timp ce suntem încă în viaţă", a declarat coordonatoarea studiului. De asemenea, tartrul deţine cea mai mare concentraţie de ADN străvechi dintre toate fragmentele unui schelet preistoric.

Dispunând de doar câteva miligrame de calcul dentar, Christina Warinner a putut să izoleze miliarde de catene scurte de ADN de la sute de specii amestecate, apoi a recombinat acele catene pentru a identifica speciile cunoscute. Însă studierea fosilelor preistorice implică o dificultate suplimentară: ADN-ul descoperit în calculii dentari ai oamenilor preistorici ar putea proveni de la microbi care au dispărut între timp de pe Terra.

În noul lor studiu, Christina Warinner şi colegii ei au analizat calculi dentari de la 12 neanderthalieni - Omul de Neanderthal fiind unul dintre cei mai apropiaţi "verişori" dispăruţi ai omului modern; de la 34 de rămăşiţe arheologice umane; şi de la 18 de oameni moderni care au trăit de acum 100.000 de ani şi până în prezent în Europa şi Africa. Cercetătorii au secvenţiat peste 10 miliarde de fragmente de ADN şi le-au reasamblat în 459 de genomuri bacteriene, care reprezintă aproximativ 75% din totalul bacteriilor orale cunoscute.

Apoi, ei s-au concentrat pe două specii din genul bacterian Chlorobium, descoperite la şapte indivizi care au trăit în Pleistocenul Târziu (126.000 de ani - 11.700 de ani în urmă). Acele bacterii nu corespund niciunei specii cunoscute, dar sunt apropiate de C. limicola, o bacterie care a fost găsită în surse de apă asociate cu mediul de viaţă din peşteri.

Este posibil ca "acei oameni care trăiau în medii asociate cu peşterile să le fi dobândit în timp ce beau apă", a declarat Christina Warinner.

Cele două specii din genul Chlorobium au fost aproape în întregime absente din tartrul oamenilor care au trăit în ultimii 10.000 de ani. Între Pleistocenul Târziu şi Holocen (11.700 de ani în urmă şi până în prezent), timp de aproape 100.000 de ani, oamenii au trăit în peşteri, au domesticit animale şi au inventat materialele aflate la baza plasticului din secolul al XXI-lea - şi toţi aveau colonii bacteriene proprii şi distincte. Modificările ce privesc frecvenţa de apariţie a genului microbian Chlorobium s-au produs în paralel cu schimbările apărute în stilul de viaţă al strămoşilor noştri.

În zilele noastre, microbiomurile din cavităţile bucale ale oamenilor sunt drastic diferite. "Prin spălatul intensiv al dinţilor, bacteriile orale sunt ţinute acum la niveluri mici. Considerăm de la sine înţeles că am modificat radical tipurile de viaţă cu care interacţionăm", a declarat Christina Warinner.

John Hawks, paleoantropolog la Universitatea Wisconsin, care nu a participat la acest studiu, a declarat într-un e-mail pentru Live Science că "un aspect interesant despre microbi este acela că unii dintre ei nu erau deloc cunoscuţi ca fiind asociaţi cu gurile noastre; ei provin din apa bălţilor şi a lacurilor. Ei ne spun că acele surse de apă erau probabil elemente regulate din stilul lor de viaţă".

Autorii studiului au analizat şi clusterele de gene biosintetice (BGC), acele clustere de gene necesare pentru a crea un compus specific, cu scopul de a identifica tipurile de enzime pe care speciile din genul Chlorobium le-au produs. Prin izolarea şi înţelegerea unor astfel de BGC-uri, oamenii de ştiinţă ar putea dezvolta medicamente noi.

Atunci când au fost inserate în bacterii vii, BGC-urile Chlorobium au produs două noi enzime care ar fi putut juca un rol în fotosinteză. Noile tehnici folosite în cadrul acestui studiu ar putea să ducă în viitor la dezvoltarea de noi antibiotice, a precizat Christina Warinner.

"Bacteriile sunt, practic, sursa tuturor antibioticelor noastre - nu am mai descoperit nicio nouă clasă majoră de antibiotice în ultimii ani şi suntem pe punctul de a rămâne fără antibiotice eficiente pe termen lung. Aceste metode ne oferă şansa de a căuta potenţiale BGC-uri producătoare de antibiotice în trecut", a adăugat coordonatoarea studiului.

Ti-a placut acest articol? Urmareste-ne si pe FACEBOOK

Adaugă un comentariu 1

Intră în contul tău sau înregistrează-te pentru a posta un comentariu.

...potrivit unui studiu publicat pe 4 mai în revista Science, care a utilizat placa dentară prelevată de la oameni Citește mai departe… Sursa: feminis.ro ...
Spune-ţi părerea
Alte articole din Top Slider
Cele mai citite
Azi
Săptămânal
Lunar

Newsletter

Cele mai comentate
Felicitari pentru femei deosebite
-3°
Bucuresti
-2°
Bucuresti-zona centrala
-5°
Bucuresti-zona periferica
-4°
Alba Iulia
-3°
Alexandria
10°
-2°
Arad
-3°
Bacau
-2°
Baia Mare
-5°
Bistrita
-2°
Botosani
-3°
Braila
-5°
Brasov
-2°
Buzau
-3°
Calarasi
-4°
Cluj-Napoca
Constanta
-4°
Craiova
-5°
Deva
-3°
Drobeta-Turnu Severin
-4°
Focsani
-2°
Galati
-3°
Giurgiu
-2°
Iasi
-8°
Miercurea Ciuc
10°
-2°
Oradea
-3°
Piatra Neamt
-2°
Pitesti
-4°
Ploiesti
12°
-3°
Resita
-3°
Rimnicu Vilcea
-2°
Satu Mare
-6°
Sf. Gheorghe
-6°
Sibiu
-4°
Slatina
-4°
Slobozia
-4°
Suceava
10°
-2°
Timisoara
-4°
Tirgoviste
-6°
Tirgu Jiu
-4°
Tirgu Mures
-1°
Tulcea
-3°
Vaslui
-3°
Zalau
20 mai