Acţionează acum dacă vrei ca lumea pe care o cunoşti să nu dispară

Cercetătorii şi locuitorii de pe coastă suferă deja de pe urma schimbărilor majore din ecosistem, de care ei depind, pentru că de exemplu, bancuri importante de peşte migrează către poli şi astfel, oceanele devin din spaţii vaste pline de viaţă, doar zone pustii. Legile curente sunt făcute cu prezumţia că resursele marine sunt nelimitate şi sunt total neadecvate zilelor moderne.

Problema principală este că oamenii nu par să înţeleagă gravitatea fenomenului, deşi ştiinţa continuă să adune date în acesată privinţă. Pentru cercetări asupra apei din adâncuri sunt utilizate calculatoare de ultimă generaţie şi roboţi dotaţi cu inteligenţă artificială, în speranţa că va exista o soluţie de salvarea planetei. Pentru a înţelege complexitatea fenomenului, asociaţii precum Global Fishing Watch şi Project Eyes on the Seas folosesc date obţinute în timp real de la sateliţi, ca să prindă în flagrant vase de piraţi şi pescarii fără autorizaţie. De asemenea, se folosesc date de la drone înregistrate, pentru a strânge date despre coloniile de peşti, care au început să se strângă pe lângă maluri, deoarece nu mai au hrană în larg. În plus, tehnologii precum Blockchain, fac posibilă depistarea traseelor peştilor din oceane până ajung în galantarele supermarketurilor.  

Istoria arată că, până acum, orice încercare de a manageria mai bine resursele marine a fost îngropată de interese politice şi instituţionale mai mari, dar acum toate conjuncturile sunt propice. În primul rând există o criză mondială, din cauza ecosistemelor care se prăbuşesc şi toată lumea este în căutare de răspunsuri. În al doilea rând, societatea civilă şi companii de top descoperă că pot face o adevărată schimbare dacă se unesc. De exemplu, o iniţiativă a World Economic Forum aduce împreună, într-un comitet, voluntari, organizaţii nonguvernamentale, mari comercianţi, producători de conserve de peşte şi lideri guvernamentali, care ar trebui să găsească un consens pentru conservarea florei şi faunei marine şi să realizeze până în 2020 un program de lungă durată. În al treilea rând, există un potenţial imens de schimbare, după cum am putut observa în ultimii 20 de ani, care ne-au arătat care sunt riscurile şi oportunităţile iminente.