Nu stiu....sunt sentimente, ganduri, idei care se tot zbat in capul meu si nu reusesc sa imi dau seama de ce e asa balamuc, in jurul meu e totul normal....oare? Am mii de idei, parca as vrea sa propun o noua lege..in tara asta..este exact egal cu a te ineca la mal...penibil. Tot dau pe repeat piesa mea preferata si imi imaginez iubirea mea langa mine, adica iubitul meu........ imi zambeste sufletul cand ma gandesc la el, dar imi dau si lacrimi de fericire, sau durere, ca nu este langa mine de fapt...Ma consoleaza insa refrenul piesei pe care o ascult si imi fura un zambet zgarcit, iar fiorii nedumeriti trec instantaneu.E un sentiment puternic, ma simt un univers de ganduri, imi vine sa plang (poate ca ma simt singura), dar de fapt ma tot gandesc la o tigara, o tigara pe care in momentul cand o fumez, simt ca imi fumez plictiseala...insa imi fumez doar nesiguranta si puterea...Sau mai bine nu fumez...Da, sunt puternica, sunt sigura...toti suntem. Avem o putere pe care nimeni nu si-o imagineaza, si daca am gandi toti cu toata capacitatea creierului, am fi genii, serios...Intr-o zi, imi voi da seama care e adevaratul SECRET, si cum voi putea sa il impartasesc si eu lumii....Este un secret, este o tehnica a unei vieti complet fericite, si nu sunt baliverne ceea ce vorbesc, chiar exista... Toti ne gandim la datorii, la examene, la munca, la griji si bla bla bla...dar daca ne-am gandi toti la cei dragi, daca ne-am gandi la cainele care fura mereu papucii de la usa, sau la piesa care ne place exagerat de mult, sau daca ne gandim pur si simplu la iesirea cu fetele de sambata seara...eh??...eu cred ca nu e nimic mai important decat noi.Exista pe lumea asta un milion de teorii, filozofii si reguli care ne tot spun cum sa ne purtam, ce sa facem, cum sa facem....e stresant, si chiar enervant. De ce sunt reguli? De ce trebuie sa respect legea ??? Raspunsul cel mai ordinar si logic ar fi pentru ca asa exista liniste, pentru ca evitam haosul, pentru ca este un sistem social care este cladit pe forta marilor puteri, iar cei de la putere ne indruma pe noi, ne ajuta si ne arata drumul pe care sa il luam, un drum cat mai "curat, linistit si sanatos"...Seerios?? Eu cred ca sunt doar aberatii ultimile cuvinte in ghilimele..Este foarte adevarat ca marile puteri ne conduc si ne gadila inteligenta prin manipularea lor, astfel noi nu mai gandim cu mintea noastra, ci cu a lor..Haosul exista, linistea, la fel...what the fuck!!! Tot nu inteleg faza cu legile....Mai sus spuneam ca daca am folosi intreaga capacitate a creierului nostru am fi genii. Da, asa imi place sa cred, pentru ca noi avem un cuvant in tara asta, am putea schimba ceva in lume, dar cum suntem prosti si neevoluati, nu putem face lucrul asta. Imi cer scuze pentru adjectivele folosite, insa daca privinf in adancul situatiei, la nivel national, politica tanjeste dupa putina intelepciune si afectiune. Suntem neevoluati pentru ca nu facem nimic si prosti pentru ca nu stim cum.....Este dureros sa vad atata chin in jurul meu, cand eu o duc bine. Sa calatoresc foarte des cu avionul, in alta tara, pentru ca imi permit, am bani, iar altii stau in strada si cersesc macar putina atentie; eu am posibilitatea sa imi cumpar uneori o haina de firma, sa imi reinnoiesc garderoba periodic, pe cand ala mic de la metrou isi poarta aceeasi blugi de o viata si este nespalat de mai bine de o luna; eu imi permit sa stau cu orele in fata laptopului si sa scriu aberatii pe blog, sa imi pierd timpul pe facebook sau sa stau cu televizorul deschis ore in sir fara sa ii dau pic de atentie, altii insa nu au mai vazut un televizor de la ultima incercare de a face un ban, pe strada, iar in vitrina la media store vedea parca un videoclip sau un desen animat, care subit devenea o bucurie in sufletul lui ca se simtea macar o clipa la fel ca ceilalti. Nu inteleg cum se intampla ca un copil, un batran, adulti, adolescenti, pot trai pe strazi, iar singura lor dorinta este sa prinda si ziua de maine, sau cel putin asta imi imaginez eu ca gandesc....Oh, doamne, nici nu cred ca ma pot pune in pielea lor, si oarecum ma simt vinovata de chestia asta, desi uneori sunt nesimtit de nepasatoare de acest lucru...ce inseamna asta? ..nici eu nu stiu, si stau si ma gandesc cand dau iar play iar la piesa mea preferata, si imi trece gandul, pentru ca asa suntem noi, eu sunt nefolositoare, nu am ce sa fac...sunt incapabila sa ma gandesc la ce as putea face, sunt proasta ca nu stiu cum sa fac, si asa suntem toti....Gandul la tigara mi-a trecut de mult, iar in capul meu se schimba si se amesteca ideile, si incerc sa imi dau seama la ce ma gandesc. Spatiul si timpul au devenit cei mai bun prieteni ai mei pentru ca asa, realizez ca lumea in care traiesc nu este basmul pe care mi-l imaginam eu de cand am inceput sa cresc....iar balaurul nu moare la sfarsit, defapt el traieste, dar traieste in fiecare dintre noi, fiindca noi nu ajutam cu nimic societatea atata timp cat avem ganduri negative, si in capul nostru stau doar problemele, datoriile si necazurile din trecut, sau mai rau prevenirea lor. Suntem egoisti....dar nu cum ar trebui..parca nu distingem realitatea de fictiune.Hai sa va explic ceva ce am invatat de curand si ma simt minunat...sincer...ma simt absolut minunat. Acum cand incep sa vorbesc despre, ma simt bucuroasa si ma joc in scris, vreau sa ma ma simt bine... Pur si simplu gandul ca am puterea sa fac ceva in privinta asta, ma face sa imi dau seama ca poate nu sunt chiar asa de proasta cum credeam, si macar este un inceput in a schimba ceva in lumea asta, pe
mine. Am invatat de la niste vorbe intelepte ca un gand bun, un suras, o intentie sustinuta pana la capat in a face ceva bine pentru mine, ma schimba, ma binedispune, si ma face sa ma gandesc la niste chestii pe care nici nu indrazneam sa le gandesc, sa sper... Tot din jurul nostru inseamna energie, inseaman molecula, milioane de atomi de care noi nici nu ii observam, logic.. Este impresionant si amuzat daca stai sa te gandesti ca esti ca o canapea, sau ca o crema, sau ca un laptop, ca un aliment. Toti suntem ceea ce vedem, insa nu avem capacitatea sa dezvoltam ceea ce vedem, si sa descoprim adevaratii noi. Cand intram intr-o camera, atomii, caldura, energia se modfica doar prin izul respiratiei noastre, nu mai zic de atingere. Optimismul, este generat de energia pozitiva, energia pozitiva este generata de ganduri bune, iar gandurile bune sunt generate de iubire. Zambiti fratilor, nu va costa nimic, ingrijiti-va, invatati-va, caliti-va, dar mai ales iubiti-va, ca doar atunci cand te iubesti pe tine, inseamna ca ai trecut testul, si poti trece mai departe, poti iubi pe alta persoana. Nu mai esti crainic in propria ta poveste de iubire, trebuie sa ii dai libertatea sa creasca si sa se dezvolte frumos, si o poti impartasi, o poti darui cuiva care merita. Iubirea....iubirea...nu stiu sa ii dau o definitie, ca nimeni nu ar sti sa o defineasca intr-adevar, dar eu o vad ca pe un pretext al visarii, o sfoara intre corpul nostru si mediul inconjurator.
"Iubirea este un împrumut ipotecar asupra unui viitor nesigur ?i enigmatic." "Dragostea poate fi otr?vit? de curiozitatea prea obosit?, de ve?nica amânare a satisfac?iei sau de plictiseala curiozit??ii satisf?cute."Aceste citate de Zygmunt Bauman mi-au atras atentia intr-un mod deosebit, pentru ca, spun o realitate pe care, analizandu-le, eu o vad in felul urmator: sentimentele nu le poti controla corect? ..atunci nici iubirea. Este foarte simplu sa ne dam seama ca nu stii la ce sa te astepti cand iubesti, insa stii ca esti tot timpul fericit. Cel putin eu asa ma simt, si este grozav, fiindca pot spune ca imi iubesc din toata inima familia, care este cel mai frumos lucru de pe pamant, imi iubesc iubitul, imi iubesc cainele, imi iubesc prietenele mele, imi iubesc fostul prieten, iubesc fostele colege de generala, liceul, facultatea, tot ce imi apartine, pana si topul nou, abia cumparat.....Ador sentimentul asta, ador semntimenul de iubire, este ca o poezie incognito, si nu vrea sa se arate mereu, uneori chiar ne pacaleste, ceea ce o face mai interesanta si mai neasteptata. Nu stii cand iubesti decat cand te simti cu adevarat fericit, cand te lovesti de acel lucru iubit, cand ai ganduri frumoase, pozitive, si ulterior te simti si un om sanatos... implinit, chiar si daca doar te gandesti.Poate nu sunt o persoana foarte inteligenta, poate nu sunt bogata, poate nu cunosc toate normele unei societati si bunele maniere si in fine....multe altele, dar sigur sunt un nimeni care vrea sa iubeasca. Vreau sa zambesc dimineata cand ma trezesc in ciuda cosmarului de 2 ori mai infricosator ca cel de cu o noapte inainte, si sa imi repet in fiecare zi "aah doamne ce frumos este cand iubesti", mai ales ca nu ma costa nimic.Oamenii nu isi dau seama ca daca ar da mai multa importanta lor, corpului, mecanismului mintii lor, sinei lor, s-ar simti minunat in fiecare zi, iar datoriile si grijile ar fi doar un check in lista de zi cu zi...ceva aproape nesemnificativ in programul lor.Chiar daca pretind ca nu stiu, nu stii, nu stim, nu stiti ce inseamna iubirea adevarata,
SUFLETUL stie cel mai bine, doar el a tinut acolo zatul existentei, a faptelor si a trairilor noastre.Inchei discurul meu (sper revigorant si nu plictisitor) satisfacuta ca am impartasit gandurile mele, si poate undeva in subconstientul cuiva, el va zambi, si cu timpul va realiza ca iubirea si toate sinonimele ei se bazeaza pe un singur principiu:
esti ceea ce gandesti.
