Superstitii si obiceiuri de Boboteaza

In Romania anului 2010, 51% din populatie considera ca depindem prea mult de stiinta si prea putin ne bazam pe religie, potrivit unui Eurobarometru ale carui rezultate au fost publicate la mijlocul anului trecut... Si daca tinem cont si de modificarile facute recent in nomenclatorul meseriilor, tindem sa-i dam dreptate.

E greu de crezut ca urbani si dependenti de tehnologie, cum am ajuns sa fim, si traind intr-o societata complet secularizata, poti fi angajata ca vrajitore cu carte de munca, insa se pare ca misticismul, ezoterismul si in foarte multe cazuri prostia (atunci cand vorbim de crezutul in ghicitoare sau tot felul de vrajitoare), isi face loc indiferent de mediul in care traiesti.

Astfel, exista credinta ca pana la Boboteaza expira termenul de petire a fetelor, iar perioada cuprinsa intre Ajunul Craciunului si Boboteaza este plina de vraji de dragoste si ghicit premarital. O serie de obiceiuri, datini si traditii stravechi, religioase si pagane sunt readuse la viata in aceasta perioada.

Batranii spuneau ca daca in dimineata Ajunului de Boboteaza pomii erau incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. Daca va bate crivatul, anul va fi rodnic, iar daca vor fi sloiuri la stresini, primavara va fi timpurie. Nu stiu cum a fost prin alte parti, dar in Bucuresti a fost atata promoroaca, incat vara asta s-ar putea ca plopii sa faca pere si si rachita micsunele cu adevarat.

De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile. Asa ca nu trebuie sa-l invinovatim pe Gigi Becali ca si-a facut staul in buricul urbei dambovitene, cine stie ce comunicare transcedentala are cu mioarele care au ajuns vedete pe GSP.Vezi aici cum.

Tot in ziua de ajun, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau peste rasaduri si campuri "pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii". Fanul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor "pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele". In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul.

In seara de Ajun se savarseau si practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, in acea din familie, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.

In unele zone rurale, gospodina casei aseza cel mai frumos fuior de canepa pe crucea preotului, invitat sa se aseze pe lavita. Sub laicerul de pe lavita erau asezate, din timp, boabe de porumb - "ca sa stea clostile pe oua" - si busuioc - "ca sa vina petitorii".

Referitor la canepa nu va recomand sa cresteti planta in propria locuinta pentru a scoate fuioare, pentru ca pana o ajungem la nivelul Olandei  sau al SUA, s-ar putea sa apara probleme de care nu stiu prin ce vraji se poate scapa, si nici sa trageti de preot sa se aseze la voi pe lavita pentru ca si hartuirea este din ce in ce mai des incriminata.

Puteti insa sa subtilizati sau sa cereti frumos, un fir de busuioc din buchetul cu care preotul stropeste prin casa, pentru a-l aseza sub perna spre a va visa ursitul. Investit cu puteri speciale, busuiocul este una dintre plantele cele mai intrebuintate in descantecele de dragoste si cele de maritis.

Revenind la traditia populara, oferirea fuiorului avea mai multe semnificatii: se credea ca de firele acestuia se vor prinde toate relele, ca fuiorul devenea o punte peste care vor trece sufletele mortilor sau ca Maica Domnului va face din canepa un voloc (plasa de pescuit, n.r) cu care va prinde sufletele mortilor din iad pentru a le ridica in rai.

O alta traditie romaneasca spune ca in noaptea de Boboteaza, fetele care doresc sa se marite trebuie sa-si lege pe degetul inelar un fir rosu de lana ori matase de care sa innoade o ramurica de busuioc luata de la preot si sa puna apoi crenguta sub perna, pentru a-si visa ursitul.

In seara din ajun, fetele care doresc sa se marite trebuie sa faca o turta de faina, foarte sarata, sa nu bea apa, ci doar un strop de agheasma, apoi sa manance turta si sa mearga la culcare. Noaptea, tinerele isi vor visa ursitul.

Daca vi se pare prea greu de realizat aceste ritualuri, exista si variante mai simple de a afla previziuni despre viitorul vostru sentimental. Astfel, se spune ca fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.

"Sfintirea mare a apei" 

Apa reprezinta un element cu o simbolistica deosebita in ansamblul acestei sarbatori. "Sfintirea mare a apei" se poate face doar in ziua de 6 ianuarie.  Sfintita de catre preoti in cadrul unui ceremonial religios, apa capata proprietati cu adevarat miraculoase si vindecatoare. Agheasma nu se strica, ci ramane proaspata si "vie" pe tot parcursul anului, fiind folosita ca "leac" dpentru orice boala. Tot ea alunga spiritele rele, purifica si curata sufletul.

Aceasta apa vie are si rolul de purificare a spatiului, de inlaturare a duhurilor rele din locuinte si gospodarii. Agheasma este pastrata tot anul intr-un mic vas langa icoana si nu se altereaza in timp. Daca totusi capata gust neplacut, traditia spune ca o persoana din casa a comis un mare pacat sau ca asupra casei a fost aruncat un blestem pe care numai preotul il poate desface.

In seara de Boboteaza tinerii necasatoriti umbla cu Iordanul. Acestia se duc pe la case, colinda si iordanesc, pe toti din familie ca sa le poarte noroc.Tot de Boboteaza sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut.