"Sunt dependenta de barbati, dar ma tratez!"

Elena este o femeie ca oricare alta. Aparent. Asta pana cand o vezi cum soarbe din priviri primul barbat care-i ofera atentie. Si pe al doilea, dar si pe al treilea si tot asa, pana cand obosesti privind-o. “Oare nu se mai satura?”, te vei intreba pe drept cuvant. 

“Respiram pentru a primi atentia reprezentantilor sexului masculin. Era ca un soi de drog pentru mine. Tanjeam dupa adrenalina, dupa starea de bine pe care mi-o ofera. Adoram ca barbatii sa ma admire, sa imi vorbeasca, sa flirteze cu mine. Adoram atentia, era precum oxigenul pentru mine. Cand aveam cu cine sa flirtez, ma simteam bine, eram fericita. De indata ce cortina se lasa, aveam senzatia ca nu am pentru ce trai. Nu prea aveam prietene, intelegeti cu siguranta de ce.” 

Desi dependenta in departamentul de dragoste si sex este privita mai degraba ca fiind o problema strict masculina, exista si femei care se confrunta cu o dorinta arzatoare de a intra in contact cu sexul opus, iar asta le transforma viata intr-un adevarat cosmar. 

Dependenta de flirt omoara relatii

Si daca gura lumii nu te afecteaza, ce faci atunci cand ai un partener pe care il iubesti si nu te poti lepada de aceasta dependenta? 

“Nu faceam sex cu ei. Nu ma intelege gresit.”, ne spune Elena. Este vorba, asadar, despre o dependenta de contact superficial cu alti reprezentanti ai sexului masculin. Fiecare femeie are nevoie sa fie flatata, sa se simta atragatoare. Insa uneori, aceasta nevoie ia proportii si ajunge sa influenteze relatia de cuplu. Cu cat obtii mai multa atentie din partea celorlalti, cresc si pretentiile pe care le ai de la partener, intrucat ceea ce iti ofera el este putin, in comparatie cu stimularea primita din partea celorlalti barbati care iti dau tarcoale. 

Ce e de facut? Singurul lucru pe care il poti face in aceasta situatie este sa fii sincera cu tine si cu partenerul. Nevoia de atentie din afara cuplului semnaleaza o problema fie in ceea ce priveste relatia dintre cei doi, fie o problema de natura psihologica ce isi are originile in educatia primita sau in experientele anterioare. 

Flirtul ca hobby

“Apropiatii mi-au spus sa-mi gasesc un hobby. Am incercat sa scriu, m-am apucat de gradinarit, am mers la inot si nimic, dar absolut nimic, nu ma satisfacea si nu ma stimula asa cum o facea prezenta unui barbat. M-am intrebat de multe ori daca sunt normala... Nu am avut curajul de a merge la un psiholog, de teama ca-mi va spune ca sunt bolnava.” 

Din pacate, incercarea de a gasi ceva de facut care sa iti distraga atentia de la problema nu este cea mai eficienta abordare. Nu este indicat sa te eschivezi, cautand sa maschezi sau sa neglijezi astfel de aspecte. 

Important in astfel de cazuri este un partener intelegator, intrucat in majoritatea cazurilor, dependenta nu este judecata ca atare, ci drept rea-vointa din partea celui care nu isi poate stapani comportamentul. 

"Iubitul meu m-a sustinut, a inteles ca mi-era greu. Nu stiu ce m-as fi facut fara el. Ajunsese sa creada ca el este de vina, ca nu-i destul de bun pentru mine. Nu intelegea de ce nu imi este de ajuns si incerca sa se justifice atunci cand trebuia sa mearga la munca, fiind singura perioada in care nu imi putea oferi atentie. A fost cumplit, dar acum ne este bine." 

Elena povesteste cum toata aceasta nevoie de atentie i se tragea din foste relatii, esuate, in care ea invatase sa ceara si cam atat. Nestiind sa ofere, se transformase intr-un soi de burete, care absorbea fiecare strop de atentie si devenea cu fiecare clipa mai avida de complimente, de propuneri care mai de care mai originale si de priviri admirative. 

Cel care a ajutat-o enorm a fost partenerul. El i-a deschis intr-un final ochii.

“A fost ca in reclama aceea cu... “Ia cere-ma tu!”, daca o stii... Cand barbatul se tranteste pe canapea si asteapta sa fie cerut de sot. Daca la inceput mi-a tolerat toate toanele, ulterior si-a dat seama ca nu mai este fericit in relatia respectiva. Si-atunci a venit ideea salvatoare. Mi-a cerut sa ma schimb. Nu-mi venea sa cred ca-mi EL imi cere MIE ceva. Si totusi asa a fost. Am constatat atunci ca habar nu aveam sa ofer. Si cum tot invatul are si dezvat, a inceput sa-mi scoata naravul din cap.”

In cazul Elenei, dorinta de a nu pierde dragostea partenerului a functionat ca un desteptator in ceasul al doisprezecelea. Aceasta este inca o dovada ca in cuplu, comunicarea este sfanta.

Spune-ne ce parere ai despre acest caz de dependenta. Te-ai aflat vreodata in situatia Elenei sau poate ai prietene ale caror parteneri dau semne ca ar fi dependenti de flirt? Povesteste-ne!