Shakira, acuzată de fraudă fiscală, a refuzat un acord cu Parchetul spaniol

Potrivit avocaţilor ei, posibilitatea de a ajunge la un acord rămâne totuşi valabilă până la începerea procesului de la tribunalul din Barcelona, în timp ce trimiterea oficială în justiţie a vedetei în vârstă de 45 de ani nu a fost încă pronunţată.

„Absolut convinsă de nevinovăţia ei” (...) Shakira nu acceptă un acord” cu Parchetul „şi decide să continue” procedura până la proces, au indicat avocaţii ei într-un comunicat, afirmând că artista este „încreyătoare în faptul că justiţia îi va da dreptate”.

Denunţând o „încălcare totală a drepturilor sale” şi a „metodelor abuzive” din partea Parchetului, Shakira afirmă în acest comunicat că „se încăpăţânează să ceară banii strânşi în turneele internaţionale şi (emisiunea) The Voice”, la care a fost jurat în Statele Unite, într-o perioadă în care „nu eram încă rezident în Spania”.

Shakira mai susţine că a plătit deja 17,2 milioane de euro către autorităţile fiscale spaniole şi că, prin urmare, nu are „nici o datorie la Trezorerie de mulţi ani”.

Procuratura a acuzat-o pe interpreta hit-urilor „Hips don't lie”, „Waka Waka” sau „Loca” de fraudă fiscală de 14,5 milioane de euro pentru anii 2012, 2013 şi 2014.

Potrivit acuzării, Shakira locuia în Spania din 2011, când relaţia ei cu fotbalistul de la FC Barcelona Gerard Pique a fost făcută publică, dar şi-a menţinut reşedinţa fiscală în Insulele Bahamas, considerate paradis fiscal, până în 2015. Cuplul, care are doi copii, şi-au anunţat despărţirea în iunie.

Avocaţii Shakirei cred că până în 2014, cea mai mare parte a veniturilor ei proveneau din turneele sale internaţionale şi că nu trăia mai mult de şase luni pe an în Spania, condiţie necesară pentru a-şi stabili reşedinţa fiscală în Spania.

În mai, un tribunal din Barcelona a respins un recurs al cântăreţei care a cerut renunţarea acuzaţiilor.

Numele Shakirei se numără printre cele citate în Pandora Papers, o vastă anchetă publicată la sfârşitul anului 2021 de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie, care acuză câteva sute de personalităţi că au ascuns active în companii offshore, în special în scopul „evaziunii fiscale”.