La acest studiu, publicat de revista Plos One şi realizat de Universitatea din Zurich, au participat 431 de persoane care au avut COVID-19 între februarie şi august 2020. Dintre bolnavii cu COVID-19 persistent, 55% au semnalat ca simptome oboseala, 25% dificultăţi de respiraţie şi 26% probleme de depresie.
Echipa condusă de Milo Puhan, de la Universitatea din Zurich, a constat că 26% dintre cei care s-au îmbolnăvit nu s-au recuperat complet în cele şase sau opt luni de la diagnostic, în timp ce 40% au făcut cel puţin o vizită la medic după ce depăşiseră stadiul acut al bolii, potrivit Agerpres.
Participanţii au completat un formular privind starea lor de sănătatea după o medie de 7,2 luni de la diagnostic. Dintre aceştia, 89% prezentau simptome la momentul punerii diagnosticului, iar 19% au fost spitalizaţi la declanşarea bolii.
Datele arată şi că un procent mai mare de femei şi de pacienţi iniţial spitalizaţi au declarat că nu s-au recuperat întru totul, comparativ cu bărbaţii şi cei care au depăşit boala fără să fie nevoie să fie internaţi.
Dacă la început răspunsul sistemelor medicale de sănătate publică faţă de SARS-CoV-2 s-a axat pe combaterea perioadei acute a bolii, autorii amintesc că tot mai multe probe arată că infecţia poate avea şi consecinţe pe termen lung pentru sănătatea fizică şi mentală.
Prin urmare, ei consideră că aceste rezultate arată necesitatea de a planifica la timp resursele şi de a adapta serviciile sanitare la nevoile persoanelor care au suferit de COVID-19 de lungă durată.
