Descoperirea a fost făcută de cercetători ai Laboratorului de Virologie şi HIV din cadrul Hospital Universitario 12 de Octubre din Madrid, care au publicat rezultatele în revista ştiinţifică Plos Pathogens.
Potrivit unui comunicat publicat vineri de acest spital, cercetătorii au demonstrat că virusul responsabil de maladia COVID-19 poate utiliza celulele sistemului imunitar ale organismului pentru a avea o mai mare posibilitate de a infecta alte celule.
Pornind de la această informaţie, experţii au aflat cum poate fi inhibată sau contraatacată infecţia prin utilizarea anumitor molecule (numite glico-mimetice).
Descoperirea acestui nou mecanism arată că virusul are la dispoziţie un ansamblu de ''chei'' pentru a pătrunde într-o celulă, a permite infecţia şi a favoriza multiplicarea.
Celulele, potrivit comunicatului, au receptori pe suprafaţa lor ce pot fi folosiţi de virus pentru a adera la acestea, precum şi un fel de încuietoare la intrare, astfel încât, pentru a putea pătrunde, virusul foloseşte un arsenal de proteine care îi permit să traverseze frontiera celulară.
În infecţia COVID-19, proteina "spike", prezentă pe suprafaţa SARS-CoV-2, îi permite acestuia să intre în celulele organismului când interacţionează cu receptorul numit ACE2, care este prezent în mod obişnuit în celulele infectate.
Experţii de la Hospital 12 de Octubre din Madrid au descoperit că această proteină interacţionează cu alţi receptori diferiţi, care pot stabili o relaţie cu familia "lectinelor", aflate în celulele imunitare.
Interacţiunea presupune ca aceste celule să recunoască proteina 'spike' datorită zaharidelor de la suprafaţă, iar când o recunosc, "îşi deschid porţile, colaborând la infecţie şi la răspunsul imunitar al pacienţilor", a explicat dr. Rafael Delgado, şeful secţiei de Microbiologie de la Hospital Universitario 12 de Octubre.
Pe de altă parte, aceste "lectine" ar putea avea o participare importantă la răspunsul inflamator pulmonar pe care îl dezvoltă unii pacienţi şi care poate deveni foarte grav, potrivit Agerpres.
Alături de descoperirea noului mecanism de transmitere, cercetătorii au aflat şi modul de combatere, utilizând molecule capabile să "se deghizeze" şi să imite aparenţa zaharidelor prin care virusul înşeală celulele.
Cercetarea a fost realizată în colaborare cu o echipă de experţi din Franţa, de la Institutul de Biologie Structurală din Grenoble, şi din Italia, de la Universita degli Studi di Milano.
Ce este ''ciuperca neagră'' care îi afectează pe pacienţii cu COVID-19 din India?
De ce nu trebue să mănânci căpșuni cu zahăr. Pericolul din spatele acestei combinații
