Agenţia naţională pentru securitatea sanitară a alimentaţiei (Anses) din Franţa a afirmat că analiza datelor din studiile ştiinţifice publicate pe această temă "se alătură clasificării Agenţiei Internaţionale pentru Cercetarea Cancerului (CIRC)".
În 2015, CIRC, care face parte din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), a clasificat carnea procesată, în special mezelurile, drept cancerigene (categoria 1). Acestea ar favoriza, printre altele, cancerul colorectal, care ucide aproape 18.000 de persoane pe an în Franţa. Nitriţii ingeraţi sunt consideraţi cancerigeni potenţiali (categoria 2A).
Anses "recomandă reducerea expunerii populaţiei la nitraţi şi nitriţi prin măsuri proactive ce vizează limitarea expunerii prin intermediul alimentelor".
Producătorii de mezeluri recurg la nitraţi pentru a prelungi durata de valabilitate a produselor şi pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor ce cauzează în special botulismul, o afecţiune neurologică gravă care a fost în mare măsură dată uitării ca urmare a progreselor în domeniul sănătăţii. Aceştia sunt totodată compuşi ce dau şuncii culoarea roz, care este în mod natural gri.
"Deşi reducerea nivelului de aditiv este de natură să crească în mod semnificativ riscul microbiologic" - şi, prin urmare, dezvoltarea unor boli precum salmoneloza, listerioza sau botulismul -, Anses "consideră că poate fi avută în vedere, sub rezerva implementării unor măsuri compensatorii validate pentru controlul acestui risc". Spre exemplu, prin scurtarea termenelor de expirare a produselor sau prin acţiuni în etapele de fabricaţie (măsuri de bioprotecţie în crescătorii şi abatoare).
"Nitriţi ascunşi"
În timp ce marii producători au lansat deja sortimente de şuncă "fără nitriţi", agenţia avertizează împotriva soluţiilor de substituţie pe bază de "extracte vegetale" - "aceasta nu constituie o alternativă reală în măsura în care (aceşti substituenţi) conţin în mod natural nitraţi care, sub efectul bacteriilor, sunt transformaţi în nitriţi".
"Aceste produse aşa-numite "fără nitriţi adăugaţi" sau cu "zero nitriţi" conţin aşadar nitraţi şi nitriţi ascunşi", a subliniat agenţia.
În această iarnă, în Franţa, s-au stârnit dezbateri aprinse între producătorii de mezeluri, care apără tradiţii centenare, ce respectă legea, şi asociaţiile de consumatori şi Liga împotriva cancerului, care pledează pentru interzicerea totală a aditivilor.
În februarie, Adunarea Naţională a Franţei a votat principiul unei "traiectorii în scădere" a dozelor maxime de aditivi nitraţi din mezeluri.
La rândul său, guvernul a spus că doreşte "să aştepte revenirea" Anses înainte de a pronunţa măsuri de implementare a textului şi s-a angajat să "urmeze sfatul" agenţiei.
De asemenea, Anses consideră că este important să se definească mai bine "doza zilnică admisă" (DZA) de nitraţi şi nitriţi. Pentru că agenţia a constatat un paradox: existenţa unei legături între consumul de carne procesată şi riscul de cancer, chiar dacă dozele maxime recomandate (150 de grame de mezeluri pe săptămână în Franţa) sunt respectate (de 99% din populaţie).
DZA este "definită separat pentru fiecare dintre aceste substanţe, în timp ce mecanismele biochimice implicate constituie o serie de transformări către compuşi nitrozaţi", se subliniază în aviz.
Concentraţia de nitraţi, prezenţi în mod natural în sol, poate creşte ca urmare a activităţilor agricole (îngrăşăminte, efluenţi din crescătorii etc.). Aceştia se găsesc în plantele consumate şi în apa băută.
Odată ajunşi în gură, sub efectul enzimelor bacteriene, nitraţii ingeraţi se transformă în nitriţi. Când sunt prezenţi în exces, aceştia din urmă, instabili, pot să genereze formarea de "compuşi nitrozaţi", "cunoscuţi pentru caracterul lor genotoxic şi cancerigen".
Anses recomandă, aşadar, continuarea cercetărilor pentru "stabilirea valorii de referinţă toxicologică ţinând cont de co-expunerea" la aditivi, dar şi lansarea de noi studii epidemiologice pentru a îmbunătăţirea cunoştinţelor despre asocierea cu riscul de apariţie a diferitelor tipuri de cancer.
Între timp, agenţia franceză recomandă limitarea consumului de mezeluri la 150 de grame pe săptămână şi adoptarea unei diete diversificate, cu cel puţin cinci porţii de fructe şi legume pe zi.
Shanghai anunţă descoperirea unei noi subvariante Omicron, arată un studiu
