La gunoi cu televizorul?

Am intalnit persoane care refuza sa se uite la televizor, limitandu-se la a-si lua portia zilnca de informatie din presa scrisa si cel mai des, de pe internet. Prima data, decizia a fost luata cu scop de mainfest, ca sa dovedeasca lumii (dar si lor insisi) ca omul modern poate supravietui, ba chiar trai mai bine, fara, citez, „sa-si lase creierul spalat, seara de seara, in fata ecranului”.

Acum insa, dupa ani de abstinenta, comportamentul lor nu mai are nimic ostentativ: ne-uitatul la televizor a devenit un fapt firesc, dand nastere unui stil de viata cu nimic mai putin confortabil, dar cu siguranta mai activ si mai responsabil decat anteriorul. Curajosii care au luat aceasta decizie par mai impacati si mai stapani pe propria viata: au timp sa-si viziteze familiile, sa citeasca o carte, raspund mereu bucurosi unei invitatii de a iesi la o plimbare sau la un suc cu prietenii, au un somn mai linistit si o viata sentimentala parca mai implinita. Si da, si ei au slujbe la fel ca si noi. Si ei lucreaza intr-un birou, stand opt-noua ore pe scaun si cu privirea fixata pe monitor. Doar ca odata ajunsi acasa, au decis sa se deconecteze si sa traisca nu cum le spune televizorul si eterna opinie publica, ci asa cum stiu dintotdeauna si cum vor.

Refuzul de a trai un surogat

"Televizorul este o sursa nelimitata de informatii. El a ajuns sa fie o prezenţă permanentă in viata noastra", arata Roxana Niculescu, psiholog clinician si psihoterapeut. "Nu cred ca este necesar un istoric al televizorului, cu toate acestea cred ca este important de inteles contextul lui in Romania. Am trecut de la o extrema (comunismul, unde televiziunea era aproape absenta) la alta (democratia, avand la dispozitie o serie foarte mare de canale). In aceste conditii, exista posibilitatea de a sta la televizor si de a urmari 24 din 24 de ore alt program".

La televizior traim povestile altora 

Dar care este problema? Putem invata, afla, dezbate subiecte diverse si interesante de la televizor. Ne putem scoate din banda toate celelalte canale, pastrandu-le doar pe cele care ne pot invata ceva (Discovery, History Viasat, National Geographic). Si atunci?

"Cand ne uitam la televizor primim informatia intr-un mod brut, fara posibilitatea de a alege ceea ce vedem (doar daca schimbam canalul). Nu cautam in mod activ decat un program care sa ne atraga atentia. Astfel, intregul corp este in repaus in timp ce noi inregistram o serie de imagini, sunete etc", explica Roxana Niculescu. "Ne petrecem multe ore in casa, static, traind vorbele, ideile, povestile altora. Simtim, plangem, ne enervam la televizor si, cu toate acestea, traim un surogat, caci, daca libertatea de exprimare si libertatea presei sunt cu siguranta cele mai importante fenomene care au intervenit in modelele comportamentale ale romanilor dupa 1989 oferindu-le perspectiva libertatii, din pacate acestea nu creeaza automat o scara de valori si nici nu ofera un filtru prin care sa treaca mesajele care se adreseaza celor mai variate segmente ale societatii".

Dezvatul: putem trai fara zgomot de fond?

Intrebarea "cate ore sunt prea multe" atunci cand le petrecem in fata televizorului nu are un raspuns propriu-zis. Te poti uita cat vrei la televizor atat timp cat esti sigur ca urmaresti ceea ce vrei, ceea ce ai ales sa urmaresti si nu te multumesti, "sedat", cu cea ce ti se ofera. Dezvatul de uitatul tamp la televizor nu este o rezolutie usoara, dar nici o misiune imposibila, primul pas fiind sa incerci sa limitezi timpul petrecut in fata lui. "Alegera unor programe anume, pozitionarea acestuia intr-un loc putin frecventat, aprinderea lui doar la orele respective pot preveni un abuz", explica Roxana Niculescu. "Ceea ce ne intereseaza in mod concret la televizor este limitat. Daca timpul pe care il avem la dispozitie necesita o ocupatie, atunci trebuie gasite alternative la acesta. Uitatul la televizor este o alegere usoara, la indemana si, de aceea, mai periculoasa".

"Pentru persoanele care vor sa reduca timpul petrecut la televizorul, eliminarea totala a acestuia ar fi necesara pentru o perioada de timp. Ca la orice dependenta, reducerea treptata este mai greu de realizat. Mai ales daca TV-ul este folosit pe post de zgomot de fond. De asemenea, pentru a realiza acest lucru este necesara realizarea altor activitati care sa produca cel putin la fel de multa placere" concluzioneaza psihologul.

Excluderea televizorului: o decizie extremista?

Atata timp cat gestul nostru nu implica claustrarea, ci, dimpotriva, dorinta de a iesi din carapacea comoda si de a socializa, este binevenit. Indicat ar fi sa ne obisnuim sa ne uitam la televizor cu masura, la programe care ne plac si care ne intereseaza cu adevarat, nu din lipsa de alta activitate. Refuzul de a te uita la televizor nu presupune un comportament antisocial, atata timp cat nu respingem circulatia informatiei, ci modul in care ne este "servita" aceasta. "Daca sursele de informare oferite de televizor pot fi inlocuite cu altceva (ziare, internet etc), atunci renuntarea la TV nu este radicala".