Odata cu renasterea astrologiei va fi justificata si renasterea paradigmei. Multi filosofi si oameni de stiinta sunt de acord ca o astfel de schimbare de paradigma a avut loc in secolul trecut. Dovezile sugereaza ca paradigma mecanicista si-a jucat rolul. In mod ironic, aceasta a dus la cresterea stiintei in sine, dar a erodat treptat increderea in multe dintre teoriile care au fost pretuite si acceptate ca modele si care decurgeau din ea. Totusi aplicarea metodei empirice a condus la o cascada de deschideri in aproape fiecare domeniu al stiintei moderne.
Fizica moderna revine la aceste idei vis-a-vis de ceea ce vedem in lumea materiala. Ni se spune ca unda exterioara este baza vibrationala a energiei. Particula materiala a devenit un model extins. Ce a fost gandit ca fiind un atom in lumea materiala este vazuta astazi ca un câmp de energie. Din nou conceptul arhaic de Minte Universala modeleaza activ toate formele. O noua intelegere a principiilor formative ale universului nu numai ca ne-ar putea ajuta sa intelegem legile fizicii, organizarea biologica sau cum lucreaza mintea, ci ne-ar aduce mai multa liniste interioara.
In astrologie fiecare individ este considerat o expresie unica, un intreg de principii universale, modele si energie care functioneaza in tipare cosmice. Zodiacul a fost considerat de astrologii din vechime si de catre filosofi drept sufletul naturii, cel care da forma si viata. Astrologia este limba principiilor universale arhetipale, o modalitate de a percepe forma si ordinea din viata fiecarui individ, un mod de a arata simbolic ca fiecare persoana, in parte, este o entitate unica care functioneaza pe baza acestor principii. Individul este forma unica care exprima sintetic relatia dintre factorii universali. in termeni moderni, Universul este un proces continuu care functioneaza printr-o infinitate de interconexiuni energetice. Campul energetic al oricarei persoane este legat intim de campurile energetice ale celorlalti, de campul energetic teluric dar mai ales campul energetic cosmic.
Fizica noua, asa cum susțin unii autori, ca Fritjof Capra (1976), considerat un Tao al fizicii cuantice, este, de fapt, mult mai mult de acord cu traditiile spirituale, care postuleaza un univers de constiinta pura decat sa relationeze in maniera traditionalist - mecanicista. in aceste noi modele, realitatea ultima este descrisa ca fiind fara sudura, intreaga, si nu exista nici o separare absoluta intre evenimente sau obiecte in spatiu-timp (Zukav, 1979; Davies, 1988). Teorema lui Bell, de exemplu, afirma ca actiunea la distanta poate influenta simultan toate punctele din spatiu fara ajutorul unor forte aleatoare. in mod similar, teoria holonomica din fizica cuantica a lui David Bohm (1980) sustine ca fiecare parte a Universului este marturia structurii si a procesului de ansamblu, adica, intregul este continut in fiecare parte. Aceasta idee pur si simplu reafirma, in termeni moderni, legea hermetica a similaritatii "ca mai sus, asa si jos."
Principiul Antropic tot din fizica moderna, postuleaza ca anumite numere pure numite constantele naturii – o analogie la formularea lui Platon, daca vreti - sunt special inventate pentru a facilita dezvoltarea inteligentei constiente care se regaseste la fiinta umana; principiul revitalizeaza astfel vechea doctrina cea a legaturii de cauzalitate teleologica (Barrow si Tipler, 1986). si in biologia evolutionista exista o avalansa veritabila de dovezi care indica faptul ca evolutia nu este rezultatul unei mutatii aleatorii conservate prin selectie naturala, ci mai degraba este un proces de autoorganizare ghidat de o inteligenta imanenta (Denton, 1985; Thaxton, Bradley & Olsen, 1984).
Toate aceste teorii si multe altele duc la ceea ce David Roy Griffin (1988) a numitreinventarea stiintei. O serie de filosofi afirma ca asista la o revolutie stiintifica in prezent, revolutie care implica o recuperare de adevaruri si valori ale gandirii premoderne (Harman, 1986; Smith, 1982; Tarnas, 1990). Biologul britanic, Rupert Sheldrake (1991), vorbeste despre detaliile acestor recuperari in noua sa carte: Renasterea naturii: Ecologizarea stiintei si regasirea lui Dumnezeu. Aceste teorii urmaresc sa inlocuiasca gandirea mecanicista cu una organica, sa puna in evidenta scopurile intrinseci din intreaga natura, prezenta unui intreg Divin in toate partile, legatura de cauzalitate in jos si istoria Universului ca una autocreativa, autoorganizata, cosmic constienta. Ce este mai interesant la aceste teorii este faptul ca, implicit in noua paradigma, organicitatea despre care vorbeste stiinta postmoderne este principiul pe care se fundamenteaza astrologia.
Psihologie si astrologie: Asemanari si deosebiri
Declinul astrologiei romane
