Mâncatul cu restricții de timp implică limitarea întregului consum alimentar la o anumită fereastră de timp pe perioada unei zile. Unii medici o consideră o strategie mai bună pentru pierderea în greutate pe termen lung decât simpla restricție calorică, datorită unei mai bune aderențe pe termen lung, scrie Medical News Today.
Un studiu clinic recent arată că ambele restricții de calorii, cu sau fără mâncare limitată în timp, au dus la reduceri similare ale nivelului de grăsime hepatică și îmbunătățiri ale markerilor metabolici. Aceste rezultate subliniază importanța restricției calorice cu alimentația limitată ]n timp pentru gestionarea bolii ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) și a altor tulburări metabolice.
Cu toate acestea, alimentația cu restricții de timp a îmbunătățit sensibilitatea la insulină într-o măsură mai mare decât restricția calorică convențională, potrivit DCNews.ro.
NAFLD se referă la o serie de afecțiuni care implică acumularea de grăsime în ficat, care nu este cauzată de consumul excesiv de alcool. Acumularea în exces de grăsime în ficat poate duce la inflamație, leziuni hepatice și fibroză, care implică formarea de țesut cicatricial în ficat. Aproape una din patru persoane de pe tot globul are NAFLD, cei cu obezitate și tulburări metabolice fiind expuși unui risc crescut pentru această afecțiune.
Estimările sugerează că între 50 și 90% dintre persoanele cu obezitate au NAFLD. Acest lucru este deosebit de îngrijorător, având în vedere că NAFLD este cea mai frecventă cauză a bolii hepatice cronice. Modificările stilului de viață, inclusiv dieta și exercițiile fizice, care duc la pierderea în greutate pot ajuta la scăderea conținutului de grăsime hepatică și la îmbunătățirea altor simptome asociate cu NAFLD
Restricția calorică care implică consumul zilnic de mai puține calorii pentru a produce un deficit de energie a fost recomandată în mod convențional pentru inducerea pierderii în greutate. Cu toate acestea, restricția calorică zilnică poate fi dificil de susținut pe o perioadă prelungită. Acest lucru a condus la o creștere a interesului pentru alimentația cu restricții de timp, o formă de post intermitent, care limitează consumul de alimente la o anumită fereastră de timp, variind de la 6 la 12 ore, în timpul zilei.
Mâncarea cu restricții de timp nu necesită modificarea aportului de calorii atâta timp cât aportul alimentar este limitat la fereastra de timp, ceea ce face mai ușor ca o persoană să adere la acest tipar alimentar. Pe lângă faptul că facilitează pierderea în greutate, alimentația cu restricții de timp poate ajuta și la reducerea tensiunii arteriale, la îmbunătățirea controlului glicemiei și la reducerea masei de grăsime corporală.
În ciuda lipsei de restricție privind aportul de energie, mâncatul limitat în timp poate duce și la un aport mai mic de calorii. Studiile efectuate la rozătoare sugerează că multe dintre efectele benefice ale alimentației limitate în timp asupra sănătății metabolice se datorează mai degrabă timpului de aport de alimente decât unei reduceri a aportului de calorii. Cu toate acestea, nu este clar dacă beneficiile cardiometabolice ale alimentației cu restricții de timp la oameni se datorează limitării aportului alimentar la o anumită fereastră de timp sau din cauza scăderii concomitente a aportului caloric.
Este important de precizat că dovezile cu privire la impactul alimentației limitate în timp asupra conținutului de grăsime hepatică la persoanele cu NAFLD sunt mixte și au fost obținute din studii pe termen scurt.
De ce e bine să bei apă cu lămâie
O infecție fungică mortală se răspândește într-un ritm "alarmant" în SUA
