Când începe Postul Sfinților Petru și Pavel în 2021. Ce trebuie să nu faci în această perioadă

Pe întreaga durată a acestui post, ca și în cazul celorlalte posturi din cursul anului bisericesc, nu se fac nunți, pentru că perioada de postire nu este compatibilă cu petrecerile care însoțesc de regulă aceste evenimente, potrivit Viva.ro.

Postul înseamnă abținerea de la consumul de alimente cu proveniență animală. Este menit să curețe atât organismul, cât și spiritul. În această perioadă, oamenii reflectă mai mult asupra credinței lor și este o perioadă încărcată de spiritualitate, regăsirea cu Dumnezeu și curățirea spiritului și corpului.

Postul Sfinților Petru și Pavel se ține pentru a cinsti darurile Sfântului Duh, care s-a pogorât peste cei doi apostoli la Cincizecime. Poate dura de la 8 până la 42 de zile.

Înainte de a deveni ucenic al lui Hristos, Sfântul Petru se numea Simon și venea din orașul Betsaida Galileii, în nordul Țării Sfinte.

Petru era pescar, la fel ca fratele lui, Andrei. Cei doi au fost ucenici ai Sfântului Ioan Botezătorul, iar Petru a propovăduit Evanghelia lui Hristos în Antiohia, Pont, Galatia, Capadocia și Roma. Sfântul Pavel, pe numele lui Saul, înainte de convertirea de pe drumul Damascului, a predicat Evanghelia evreilor și păgânilor.

El este considerat cel mai important teolog al Bisericii din toate timpurile. Cei doi apostoli sunt considerați ocrotitorii celor care se află în închisoare, iar asta pentru că ei înțeleg greșelile în fața lui Dumnezeu. Petru s-a lepădat de Hristos și Pavel i-a prigonit pe creștini, înainte de a lua drumul credinței creștine, scrie crestinortodox.ro.

Sfinții Petru și Pavel – obiceiuri și tradiții

• Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.
• Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
• Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.
• Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc .
• Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.
• Potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.
• În această zi, în mediul rural există obiceiul ca mamele să pregătească şi să dăruiască talismane pentru fiicele lor (o punguţă roşie în care se păstrează câte un căţel de usturoi şi frunze de pelin). Talismanul este purtat timp de trei zile pentru ca fetele să fie apărate de farmece şi de iele, care le-ar fura norocul.