Blestemul de a fi gay

Laurentiu are 29 de ani si locuieste in Oradea. L-am cunoscut prin intremediul unui amic care mi l-a recomandat ca pe un "baiat de nota 10". Ulterior, am vorbit la telefon si prin mailuri si pot spune sincer ca, daca nu as fi stiut de la bun inceput ca e gay, nu as fi sesizat nicio diferenta. Laurentiu a acceptat sa ne povesteasca despre orientarea sa sexuala cu o singura conditie: anonimatul, semn ca intre publicitate negativa si acceptare, societatea mai are inca un drum lung de parcurs.

Cand si cum ti-ai descoperit aceasta orientare sexuala?

In urma cu cativa ani, dupa ce am analizat ultimele schimbari din viata mea pana la acel moment: ma despartisem de absolut toate prietenele mele de pana atunci, deoarece nu ma mai simteam atras de ele. Iar in pat eram dezastru.

Au existat situatii anterioare care sa-ti dea de gandit cu privire la adevarata ta orientare sexuala?

Ca orice copil am avut si eu idoli, actori si interpreti. Abia mai tarziu, cand am incercat sa-mi analizez copilaria si adolescenta, am realizat ca in camera aveam postere doar cu trupe masculine sau cu interpreti barbati. Eram innebunit dupa Billie Idol si as fi dat orice sa ajung la un concert sustinut de el.

Inainte de asta, ai avut relatii stabile cu femei?

Asa cum spuneam mai devreme, am avut cateva relatii cu femei. Cea mai lunga a durat cam jumatate de an. Desigur, rareori dormeam unul la altul pentru ca prezenta ei in pat, langa mine, ma inhiba. Incercam sa gasesc tot felul de pretexte pentru a evita intimitatea cu ea si nu stiam cum sa-i explic ca de fapt nu sunt frigid ci pur si simplu nu simt nicio atractie fizica fata de ea.

Ce ai simtit in momentul in care ai descoperit ca esti altfel? Ai incercat sa negi realitatea? Te-ai ascuns fata de ceilalti?

Dupa o perioada in care am refuzat sa mai ies cu vreo fata, am descoperit ca sunt atras de un coleg de serviciu. Am discutat asta cu o prietena apropiata din copilarie (care mi-a fost alaturi in tot acest timp) si la inceput mi-a sugerat sa iau un concediu. Apoi, pe masura ce timpul trecea, am vazut ca sentimentul (sau mai degraba obsesia) nu trecea si abia atunci am inceput sa ma intreb daca sunt cu adevarat gay. Ulterior am inceput sa intru pe site-uri gay, sa consult carti de specialitate si sa discut chiar cu mebrii ai comunitatii. Am constientizat ca sunt gay si am acceptat asta abia dupa ce m-am sarutat prima data cu un barbat intr-un club gay.

Cum au reactionat parintii si cei din anturajul tau?

Eu nu mai locuiesc de cativa ani buni cu parintii mei, desi suntem destul de apropiati. Asta mi-a usurat cumva situatia. Asa cum era de asteptat, mama a fost cea mai afectata. Mi-a spus ca isi dorea sa ma vada cu sotie si copii. I-am explicat ca nu ne alegem noi orientarea sexuala si am incurajat-o spunandu-i ca sora mea ii va umple casa de nepoti. Cu timpul s-au obisnuit cu ideea, insa cand suntem impreuna sau cu alte rude evita sa vorbeasca despre asta si cred ca e mai bine asa. O parte din prieteni au inceput sa ma evite, altii, care au inteles ca nu am devenit mai putin uman, mi-au ramas alaturi.
 

In prezent ai vreun iubit?

Da, de opt luni si cred ca ne vom muta impreuna in curand.

Cum ai descrie relatia voastra?

O relatie obisnuita, bazata pe respect, la fel ca intr-un cuplu normal. Diferenta este ca in cazul nostru, rolurile nu sunt impartite: amandoi ne asumam deopotriva toate treburile casnice.

Ce parere ai despre cuplurile gay care infiaza copii? Te-ar tenta aceasta idee?

Deocamdata nu si cred ca nici pe viitor nu as risca. Un copil are nevoie de parinti biologici, heterosexuali, pentru a se dezvolta armonios.

Este adevarat ca barbatii gay au o relatie mai apropiata cu femeile in general? Ti s-a intamplat sa fii confidentul unei femei pe probleme sentimentale?

Nu m-am gandit pana acum la asta. Tinand cont ca am o prietena foarte buna care ma intelege aproape in orice privinta, probabil ca este adevarat. Asta se explica probabil prin faptul ca barbatii care afla adevarul despre orientarea mea sexuala evita sa ramana singuri in compania mea, deoarece se tem sa nu le fac avansuri. Femeile sunt mai deschise si mai intelegatoare.

Te deranjeaza statutul pe care il ai? Cum comentezi reactiile societatii la adresa homosexualilor?

Nu-mi este rusine de mine, dar nici nu vreau sa fac public acest statut. Cine are rabdare sa ma cunoasca va descoperi ca sunt un om ok, sau cel putin asa imi place mie sa cred.

Ai participat la vreo parada gay? Ce parere ai despre astfel de evenimente?

Nu am participat si nici nu intentionez. Orientarea sexuala este ceva ce tine de intimitatea noastra, nu o rufa murdara, spalata in public

In opinia ta, ce reprezinta homosexualitatea? O boala? O deviatie de comportament?

Nu sunt specialist sa ma pronunt. Totusi, ma indoiesc ca este o boala a psihicului, cum se grabesc unii sa afirme si cu atat mai putin un act de fanfaronada. Intr-adevar, exista multi tineri, baieti de bani gata, care se plictisesc de atat bine si se gandesc sa incerce si asta, doar pentru ca li se pare "cool". Devatie de comportament? Poate ca da, poate ca nu. Eu sunt un om normal, am un job, am prieteni. Daca nu ai sti despre mine ca sunt gay, nu ai vedea nicio diferenta intre mine si un heterosexual. Nu neg ca in unele cazuri aceasta inclinatie poate fi cauzata de niste traume psihice, petrecute in copilarie. Eu insa am avut o copilarie fericita, iar descoperirea e-ului meu am facut-o dupa ce trecusem bine de adolescenta. Daca ar fi totusi sa sustin una dintre multele teorii care se construiesc pe seama nostra, as inclina sa spun ca e ceva genetic, o muatie, o schimbare. Dar cum parintii mei sunt la randul lor hetero, prefer sa ma abtin de la orice alt comentariu.