5 aspecte ale vietii personale care iti influenteaza cariera

Masina pe care o conduci

Daca ai mai mult de una, nu o lua pe cea mai scumpa la intalnirile de afaceri. Eugenia S. (39) patron al unei mici agentii imobiliare, recurge de cativa ani la aceasta tactica, care, dupa parerea ei si a mai multor colegi de bransa, este una de bun augur. “In urma cu 2 ani, eu si sotul meu ne-am cumparat o a doua msina, un SUV de pret mediu, care, de cand au crescut cei mici, ne prinde foarte bine in weekend-uri, la iesirile in familie. Masina de afaceri, cu care ma deplasez la intalniri, a ramas insa 'cea veche', un Renault Clio cu care ma si strecor usor prin oras, si care nici nu bate la ochi. Cu preturie ridicate din imobiliare, e greu sa castigi increderea clientilor. O masina mica, decenta, te ajuta sa-ti pastrezi imaginea de individ corect, care nu se lacomeste la bani. Chiar daca SUV-ul nostru este unul ieftin”. Morala: masina cu care te afisezi la intalnirile de afaceri trebuie sa fie inainte de toate curata, atat in interior, cat si in exterior. Cat despre marca, daca ai mai multe in garaj, alege-o pe cea mai populara si modelul cel mai ieftin. Denota corectitudine si loialitate.

Scoala la care merg copiii tai

Nu conteaza locatia si banii pe care ii investesti in ea, ci performantele inregistrate in cat mai multe domenii de catre copilul tau. Monica P. (44) este mama a trei copii, o fetita de 11 ani si doi baieti de 14 si respectiv 7 ani. Face parte din echipa de marketing a unui important grup de presa. Cei trei copii invata la una dintre scolile de stata bine cotate din capitala, si, chiar daca nu au numai 10 pe linie, sunt elevi buni. “Contrar a ceea ce zic colegii mei, am ales aceasta scoala din cu totul alte motive decat prestigiul si numarul mare al copiilor de vedete care o frecventeaza. Pana ca sediul nostru sa se mute, scoala era la doi pasi de serviciu iar acesta a fost unul dintre criterii. Imi era la indemana sa trag o fuga sa-i vad ce mai fac, daca au intrat la ore si sa schimb doua vorbe cu invatatoarea, respectiv diriginta, in pauza de masa. Nu ma intelegeti gresit, nu sunt genul de mama care sa-si cocoloseasca copiii, dar ideea de a le fi in preajma mi-a convenit. Au fost zile in care si-au uitat acasa pachetelul si nu au avut bani. In alt an a fost scandalul acela groaznic, dat pe toate posturile TV. Un alt criteriu de selectie a fost insa studiul limbii franceze, pe care am insistat ca ei sa il faca azi cu atat mai mult cu cat toata lumea vorbeste engleza, iar aceasta scoala are predare in sistem intensiv si bilingv”. In privinta scolilor alese de parinti si a influentei pe care o reflecta acestea, lucrurile stau relativ simplu: o scoala buna este o scoala buna, iar acest lucru se poate vedea dupa media de admitere dar si cea de absolvire. Conteaza mai putin daca copilul tau invata la o scoala particulara. Un angajator circumspect ar pune insa accentul pe lucrurile pe care copilul tau le invata la scoala. Asadar, vorbim nu doar despre activitatile scolare, cat despre cele extrascolare. Potrivit programelor extracuriculare puse la dispozitie de scolile particulare, cele mai cautate discipline sunt informatica, limba engleza cu profesori vorbitori native iar cand vine vorba de sporturi, inotul.

Pozele din vacanta

In SUA, peste 80% dintre angajatori vizualizeaza paginile de Hi5, Facebook sau Myspace ale posibililor angajati. Acest lucru a inceput sa se practice, incet-incet, si la noi. Multi candidati o vad insa ca pe o masura invaziva, prea drastica – “la urma urmei, exista o delimitare intre viata personala si cea profesionala”, se justifica Alina (24), junior account intr-o agentie de publicitate - dar specialistii in resurse umane o vad ca pe o masura preventiva foarte eficienta, care poate face diferenta intre doi candidati cu sanse apropiate: “este important ca pe aceste site-uri sa nu existe fotografii sau informatii compromitatoare. Tinem la imaginea companiei noastre iar aceasat se reflecta prin calitatea oamenilor care lucreaza pentru noi”, explica Doina T. (47) , manager de resurse umane intr-o companie multinationala. Lucru valabil si in cazul pozelor din vacanta pe care le arati colegilor. Exista cateva reguli de bun simt: fara tinute sau posturi indecente (gesturi obscene sau exagrat de dragastoase, costume de baie prea “decupate” sau tanga), fara cadre “destrabalate” (cu paharul in mana, strambandu-te, fumand cine stie ce). Nu a zis nimeni sa te cenzurezi si sa nu faci astfel de poze, ci doar sa faci o selectie atenta inainte de a le posta online si a te mandri cu ele la birou.

Hobbyurile pe care le treci in CV si activitatile din timpul liber

Surprinzator sau nu, multi sefi pun accentul pe hobbyurile si activitatile pe care le au in timpul liber subordonatii lor. Ii ajuta sa isi formeze o imagine mai clara despre tine ca om, despre calitatile si aptitudinile tale, despre ceea ce iti place sa faci si felul in care fuzionezi cu ceilalti membrii ai echipei.

Ana P. (33), manager de resurse umane, observa ca putini candidati sunt constienti de cat de important este sa aiba un hobby, de motivul pentru care angajatorii pun accentul pe ceea ce le place sa faca in tmpul liber. “Neavand nicio pasiune concreta, multi imi spun ca le place sa citeasca. Cand ii intreb insa care este ultima carte citita si de ce le-a placut, au ezitari. As vrea sa aud ca le place sa faca ceva, concret, orice. Am intervievat la un moment dat un domn care mi-a marturisit sincer, ca ii place cel mai mult sa mestereasca, sa repare lucruri prin casa. Am apreciat acest lucru. Inseamna ca are rabdare, ca este organizat, saritor, ca pune suflet in ceea ce face. Ca este descurcaret si intreprinzator”. Apreciate sunt si activitatile sportive, mai ales cele de echipa, precum tenisul, golful, fotbalul. Cat despre jocurile pe calculator, filme ori concerte, depinde de job. In general sunt de preferat activitatile mai... constructive. Dar depinde de jobul si pozitia pe care o ocupi sau pentru care aplici. La fel si shoppingul, care nu va fi un semn de neseriozitate daca visezi la un post de fashion advisor, fashion editor sau consilier de imagine.

Obiceiurile alimentare din pauza de masa

Lupta cea mare se da intre pachetelul de acasa si masa in oras. Primul e ieftin, frugal si sanatos. Daca sediul firmei in care lucrezi este dotat cu o bucatarie utilata, il poti incalzi si servi alaturi de colegi, nu singur, la birou, cu ochii in calculator. Varianta a doua aduce insa mai mult capital de imagine: iesi cu colegii, iti aerisesti creierii, socializezi si mananci ceva mai deosebit.

In conditiile astea, este bietul suvertas de acasa vazut ca un semn de zgarcenie? Discutabil, atata timp cat este prezentat frumos, este clar mai nutritiv decat un fast-food si nu iti muta nasul din loc. Miruna I. (22), secretara in cadrul unei companii de asigurari, prefera sa-si pregateasca mancarea de acasa. “Mananc foarte sanatos, in mare parte cruditati si nu mi se pare deloc avantajos sa dau doua bonuri de masa pe o salata de la restaurantul de jos”. Multi colegi o invidiaza pentru aceasta decizie, afirmand ca ar proceda la fel daca ar reusi sa se trezeasca cu o jumatate de ora mai devreme si si-ar pregati masa de pranz. Obiceiurile almentare sanatoase denota educatie si o buna organizare.