Insa exista si intrebari care raman pur si simplu dincolo de capacitatea noastra de intelegere.
Iata 4 dintre misterele pe care filosofia nu reuseste sa le elucideze:
1. De ce exista ceva mai degraba decat nimic?
Prezenta noastra in univers este dificil de explicat in cuvinte. Rutina ne determina sa ne complacem si sa nu fim constienti de ceea ce se intampla. Te-ai intrebat vreodata de ce sunt atatea lucruri in univers si cum de sunt guvernate de legi atat de precise? Si pana la urma, de ce ar trebui sa existe ceva pana la urma? Asa cum nota Sean Carroll, “Nimic din fizica moderna nu explica de ce avem aceste legi mai degraba decat alte legi diferite, desi fizicienii vorbesc uneori despre asta - o greseala pe care ar putea sa o evite daca ar lua filosofii mai in serios.”
Cat despre filosofi, cea mai buna varianta pe care au scos-o la iveala este principiul antropic, notiune potrivit careia universul nostru arata asa in virtutea prezentei noastre ca observatori in el, sugestie care are suna usor tautologic.
2. Este universul real?
Este intrebarea carteziana clasa. Se intreaba, de regula, cum de stim ca acele lucruri pe care le vedem sunt adevarate si nu o iluzie perpetuata de o forta nevazuta, despre care Rene Descartes spunea ca ar fi un soi de “demon malefic”. Recent, intrebarea a fost reformulata drept teoria “creierului intr-o cuva” sau argumentul simularii. Si s-ar putea sa fim intr-adevar produsul unei simulari elaborate. Insa o intrebare si mai adanca ar fi daca acea civilizatie care conduce simularea nu este si ea la randul ei parte dintr-o simulare, un fel de regresie a unui super-computer. Mai mult, poate ca nu suntem cine credem ca suntem. Presupunand ca oamenii care conduc simularea fac si ei parte din ea, identitatea adevarata ar putea sa ne fie temporar suprimata, pentru a inteti realismul experientei. Enigma ne forteaza astfel sa reevaluam si ceea ce intelegem prin “real”. Realistii modali sustin ca daca universul pare rational (spre deosebire de unul visator, lipsit de coerenta si de legi), atunci nu avem incotro decat sa il declaram real si adevarat. Sau poate ca, asa cum spunea Cipher dupa ce a mancat o bucata de friptura “simulata” in Matrix, “Ingnoranta este o binecuvantare.”
3. Avem liber arbitru?
Numita si dilema determinismului, teoria presupune ca nu stim daca actiunile noastre sunt controlate de un lant cauzal de evenimente anterioare sau de o influenta externa, sau daca suntem agenti liberi, care iau decizii din proprie initiativa. Filosofii, iar in prezent si unii dintre cercetatori, au dezbatut aceasta teorie fara nicio solutie concreta. Daca deciziile noastre sunt influentate de acel lant cauzal, atunci se aplica principiile determinismului si nu mai exista liber arbitru. Daca este valabil opusul, numit nedeterminism, atunci actiunile noastre sunt pur si simplu aleatorii, iar unii ar spune ca pana la urma nu putem numi aceasta situatie ca fiind o dovada a liberului arbitru.
In schimb, libertarienii sustin compatibilismul, idee potrivit careia liberul arbitru este in mod logic compatibila cu perspectiva determinista asupra universului. Pentru a complica situatia, noile teorii in materie de neurologie arata ca deciziile sunt luate la nivelul creierului inainte de a fi constienti de ele. Insa daca nu avem liber arbitru, atunci de ce am evoluat ca fiinte cu o constiinta in locul unor robotei teleghidati? Mecanica cuantica face aceasta problema si mai complicata, sugerand ca traim intr-un univers al probabilitatii si ca determinismul de orice fel este imposibil.
Si dupa cum a afirmat Linas Vepstas, “Constiinta pare sa fie in mod intim si fara de scapare legata de perceperea trecerii timpului si, intr-adevar, de ideea ca trecutul este fix si perfect determinist, in timp ce viitorul este necunoscut. Aceasta se potriveste bine, pentru ca daca viitorul ar fi predeterminat, atunci nu ar exista liber arbitru si niciun scop in participarea la trecerea timpului.”
4. Ce sunt cifrele?
Folosim cifrele in fiecare zi, insa facand un pas inapoi, ce sunt ele, pana la urma? Si cum de reusesc sa ne ajute atat de mult in a explica universul? Structurile matematice constau in cifre si grupuri de cifre, insa sunt ele obiecte in sine sau descriu pur si simplu relatiile care exista in orice mecanism? Platon argumenta ca numerele sunt reale, chiar daca nu le poti vedea cu ochii, insa formalistii insistau ca erau doar pure sisteme formale, constructii bine definite ale gandurilor abstracte, bazate pe matematica.
Aceasta este, in esenta, o problema ontologica, care ne lasa pur si simplu uimiti in legatura cu adevarata natura a universului si care aspecte ale acestuia sunt constructe umane si care sunt cu adevarat tangibile.
Sursa: io9.com
Horoscop zilnic: 7 mai 2014
Cel mai batran barbat in viata este din New York
