Un virus nou, extrem de periculos, a fost depistat în Guineea. Cum ar putea fi evitată o nouă epidemie

De unde a apărut virusul?

Boala - cunoscută anterior sub denumirea de febra hemoragică a virusului Marburg - îşi trage numele de la oraşul german unde a fost identificată pentru prima dată, în 1967, într-un laborator al cărui personal a intrat în contact cu exemplare de maimuţă verde africană aduse din Uganda.

Alte două focare au fost identificate în acelaşi an în laboratoare din Frankfurt, tot în Germania şi în Belgrad (pe atunci Iugoslavia, în prezent Serbia). În total, şapte persoane au murit la acea vreme.

Cum se transmite?

Acest virus din familia Filoviridae (filovirus), precum Ebola, cu care are în comun numeroase caracteristici, se transmite la om de la exemplare de liliac frugivor, vieţuitoare considerate gazde naturale ale virusului.

Se răspândeşte la specia umană prin contact direct cu fluidele corporale ale persoanelor infectate sau cu suprafeţe şi materiale contaminate, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Care sunt simptomele?

Primele simptome constau în dureri musculare, cefalee şi conjunctivită, urmate de dureri în gât, vărsături, diaree, erupţii cutanate şi sângerări.

Aceste simptome pot îngreuna deosebirea bolii provocată de virusul Marburg de alte afecţiuni, cum ar fi malaria, febra tifoidă, holera sau alte febre virale hemoragice.

Boala are o perioadă de incubaţie de două până la 21 de zile, potrivit OMS, apoi se manifestă brusc, cu febră mare, cefalee severă şi stare de rău.

Care sunt tratamentele posibile?

Până în prezent, nu există niciun vaccin sau tratament aprobat. Mai multe tratamente bazate pe produse sanguine, terapii imune şi tratamente medicamentoase sunt în curs de dezvoltare, potrivit OMS.

Rehidratarea orală sau intravenoasă şi tratamentul simptomelor specifice ameliorează şansele de supravieţuire.

Virusul este, însă, deosebit de mortal, provocând moartea, în medie, a uneia din două persoane infectate.

Ratele de mortalitate a variat de la 24% la 88% în cadrul focarelor anterioare, în funcţie de tulpina virusului şi de modul de gestionare a situaţiei.

Cum poate fi limitată o eventuală epidemie?

"Pentru a se preveni răspândirea virusului Marburg într-un ritm rapid, trebuie să-l oprim acum", a declarat Matshidiso Moeti, director regional al OMS pentru Africa, potrivit Agerpres. 

Pentru aceasta, potrivit lui Ousmane Faye, cercetător şi director al departamentului de virologie de la Institutul Pasteur din Dakar, ''trebuie să consolidăm supravegherea, să identificăm toate cazurile de contact pentru a le putea izola, dacă încep să dezvolte boala, pentru a evita orice transmisie''.

Focare anterioare

În Africa, au fost raportate focare anterioare şi cazuri sporadice în Africa de Sud, Angola, Kenya, Uganda şi Republica Democrată Congo.

Cea mai gravă epidemie înregistrată până în prezent s-a produs în 2005 în nordul statului Angola, conducând la moartea a 329 din 374 de pacienţi identificaţi.