Ce este clinostatismul?
Termenul medical „clinostatin” se referă la poziția corpului atunci când este așezat orizontal, fie în decubit dorsal (pe spate), fie în decubit ventral (pe burtă). Originea cuvântului vine din limba greacă, unde „klinē” înseamnă „pat”, iar „statos” se traduce prin „stare” sau „poziție”. Această poziție este opusă ortostatismului, care descrie situația în care corpul este în picioare.
Clinostatismul este adesea asociat cu somnul, însă această poziție poate fi și o condiție medicală în care pacientul este nevoit să rămână întins pe o perioadă îndelungată. Acest scenariu poate apărea în cazul unei imobilizări la pat ca urmare a unei boli sau a unei accidentări. În aceste situații, clinostatismul poate avea efecte semnificative asupra funcțiilor organismului [1].
În timpul clinostatismului, funcțiile corpului pot suferi modificări. De exemplu, în timpul somnului, ritmul cardiac și respirator încetinesc, metabolismul scade, iar activitatea cerebrală se modifică. Dacă perioada de clinostatism se prelungește, pot apărea probleme de sănătate precum atrofia musculară sau tromboza venoasă profundă.
Cum ne afectează clinostatismul sănătatea?
Clinostatismul, sau poziția culcată, poate influența tensiunea arterială. În această poziție, sângele se distribuie mai uniform în corp, ceea ce poate duce la o scădere a tensiunii arteriale. Acest efect este benefic pentru persoanele cu hipertensiune, deoarece poate reduce stresul asupra inimii și vaselor de sânge.
Pe de altă parte, schimbările bruște de poziție, cum ar fi trecerea rapidă de la clinostatism la ortostatism (poziția în picioare), pot provoca hipotensiune ortostatică. Aceasta se manifestă prin amețeli și senzație de slăbiciune, deoarece organismul nu reușește să regleze rapid tensiunea arterială pentru a compensa schimbarea poziției. De asemenea [2]-[3]:
Aparatul locomotor
Menținerea prelungită a poziției de clinostatism poate avea efecte negative asupra aparatului locomotor. Lipsa mișcării și a greutății suportate de oase și mușchi poate duce la atrofie musculară și demineralizare osoasă. Aceste efecte sunt deosebit de evidente la persoanele imobilizate la pat pentru perioade lungi.
Articulațiile pot deveni rigide și pot pierde din mobilitate, ceea ce poate complica recuperarea și revenirea la activitățile zilnice normale. Este recomandată implementarea unor exerciții de mobilizare și fizioterapie pentru a preveni aceste complicații și a menține sănătatea aparatului locomotor.
Escarele
Escarele, sau ulcerele de presiune ori rănile de decubit, sunt o complicație comună a clinostatismului prelungit. Acestea apar din cauza presiunii constante asupra anumitor zone ale corpului, care reduce fluxul sangvin și duce la deteriorarea țesutului. Zonele cele mai afectate sunt cele cu proeminențe osoase, cum ar fi sacrumul, șoldurile și călcâiele.
Prevenirea escarelor implică schimbarea frecventă a poziției pacientului și utilizarea de saltele speciale care distribuie presiunea. Îngrijirea adecvată a pielii și monitorizarea constantă sunt esențiale pentru a preveni apariția și agravarea escarelor.
Tromboza venoasă profundă
Clinostatismul prelungit poate crește riscul de tromboză venoasă profundă (TVP), o afecțiune în care se formează cheaguri de sânge în venele profunde, de obicei în picioare. Lipsa mișcării reduce circulația sângelui, favorizând formarea cheagurilor. TVP poate fi periculoasă, deoarece cheagurile pot migra către plămâni, provocând embolie pulmonară.
Pentru a preveni TVP, este important să se încurajeze mișcarea și exercițiile de picioare chiar și în poziția de clinostatism. În unele cazuri, medicii pot recomanda utilizarea de anticoagulante pentru a reduce riscul formării cheagurilor de sânge.
Funcția pulmonară
Clinostatismul poate afecta negativ funcția pulmonară, mai ales la persoanele cu afecțiuni respiratorii preexistente. În poziția culcată, diafragma are mai puțin spațiu pentru a se mișca, ceea ce poate reduce capacitatea pulmonară și eficiența respirației. Acest lucru poate duce la acumularea de secreții în plămâni și la un risc crescut de infecții respiratorii.
Pentru a menține o funcție pulmonară optimă, este recomandat ca pacienții să fie poziționați periodic în poziții semi-șezânde și să efectueze exerciții de respirație profundă.
Se pot preveni problemele cauzate de clinostatism?
Clinostatismul poate aduce anumite probleme de sănătate, dar există strategii eficiente pentru a preveni aceste probleme [3]:
• menținerea unui stil de viață activ. Practicarea exercițiilor fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos sau alergatul, poate ajuta la îmbunătățirea circulației sângelui;
• schimbarea poziției corpului la intervale regulate este o altă strategie eficientă. Acest lucru poate implica schimbarea poziției de dormit sau utilizarea de perne sau paturi reglabile pentru a modifica unghiul corpului;
• consultarea regulată cu un medic este necesară pentru monitorizarea oricăror potențiale probleme de sănătate și discutarea metodelor de prevenire a problemelor cauzate de clinostatism.
Disclaimer: Informațiile din acest articol sunt destinate să ofere o înțelegere generală a clinostatismului și nu constituie sfaturi medicale. Pentru recomandări personalizate, consultă un medic.
Bibliografie:
1. Dittmer, D K, and R Teasell. “Complications of Immobilization and Bed Rest. Part 1: Musculoskeletal and Cardiovascular Complications.” Canadian Family Physician Medecin de Famille Canadien, vol. 39, 1993, pp. 1428–32, 1435–7, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2379624;
2. Lagi, Alfonso, and Simona Spini. “Clinostatic Hypertension and Orthostatic Hypotension.” Clinical Cardiology, vol. 33, no. 6, 30 Apr. 2010, pp. E10–E15, https://doi.org/10.1002/clc.20722;
3. “Problems due to Bed Rest - Special Subjects.” MSD Manual Consumer Version, www.msdmanuals.com/home/special-subjects/hospital-care/problems-due-to-bed-rest.
