Bucuresti vs provincie: care pe care?

Decat codas in oras....

"Mai bine in satul tau fruntas!", spunea un personaj din "Amintiri din copilarie", plecat din satul sau de munte sa faca scoala la Iasi. Sa nu uitam insa ca aceasta afirmatie era valabila acum mai bine de o suta de ani, cand agricultura era principala ramura a economiei, iar cea mai mare parte a populatiei traia la sate. Intre timp, societatea romaneasca a trecut prin mai multe procese succesive de colectivizare, industrializare si nu in ultimul rand de urbanizare, ceea ce a dus la schimbarea polului de atractie de la sate la orase, acestea din urma inflorind treptat in jurul marilor centre industriale. Se poate vorbi totusi de un decalaj intre provincie si capitala din punct de vedere cultural, economic si intelectual?

"Inca din timpul regimului comunist, putem vorbi despre o migrare dirijata a locuitorilor din provincie catre capitala, mai putin evidenta decat in prezent si asta pentru ca avem de-a face cu o perioada in care industria, ca si segment al economiei, era in plina dezvoltare. Acest lucru era vizibil pretutindeni in tara si putem vorbi despre o uniformizare a populatiei  din punct de vedere economic si cultural. Cu alte cuvinte, se putea trai la fel de bine in provincie ca si in capitala, desi, sa nu uitam, varfurile intelectualitatii si "spuma societatii" se aflau si atunci ca si acum in Bucuresti. Prin urmare, cine dorea sa faca performanta intr-un anumit domeniu - si ma refer aici cu precadere la functii de conducere in diferite institutii ale statului - trebuia sa meaga in capitala, insa nu era o conditie absolut necesara", este de parere Corina Radaut, profesor de sociologie.

Ce statut avea provincia la momentul respectiv? "Orasele de provincie functionau ca si piese importante ale unui angrenaj numit 'economie', in care forta de miscare era impusa de capitala. Departe de a lasa impresia ca sunt o adepta a regimului precedent, pot spune cu siguranta ca a existat o perioada in care lucrurile mergeau la fel de bine atat in capitala cat si in provincie. In fiecare oras exista fie o fabrica, fie o uzina, fie un combinat, fiecare din acestea concentrand forta de munca din zonele pe care le deserveau. Or in momentul in care exista putere de cumparare si profit, oamenii simt nevoia sa treaca la stadiul urmator: satisfactia personala. Asadar, nu exista oras care sa aiba un cinematograf sau o biblioteca, cu atat mai mult in marile orase ale tarii. Din acest punct de vedere, diferenta dintre provincie si capitala nu era foarte mare", ne explica specialistul.

Ce s-a schimbat in prezent? "In perioada de tranzitie care a urmat revolutiei, economia a avut de suferit, in special in provincie.Viata economica si culturala a continuat sa pulseze in marile orase, in schimb micile intreprinderi si producatori au dat faliment din cauza unei asa-zise "privatizari" realizate haotic si iresponsabil. In ceea ce priveste capitala, in pofida crizei economice, aceasta  ramane in continuare un pol spre care se orienteaza mare parte a fortei de munca din Romania."

Cine prefera provincia? "In general, persoanele de varsta a doua sau a treia care s-au stabilit aici de ani buni si care au reusit sa-si creeze un anumit statut social si o anumita situatie materiala. Cu mici exceptii, care tin de flexibilitatea postului, aceste persoane vor prefera sa traiasca in continuare aici. Exista insa si un segment mai tanar al populatiei, cu varta cuprinsa intre 16-35 de ani, care prefera sa traisca in orasele de provincie sau chiar la sate, desi aici, mai mult decat oriunde, se observa deficitul locurilor de munca. Este vorba de absolventii de studii medii, care dintr-un motiv sau altul nu au mai urmat un liceu sau o facultate si de rudele cetatenilor romani plecati la munca in strainatate. Pana de curand, acestea 'pompau' suficienti bani in economia tarii, astfel incat cei ramasi acasa sa-si permita sa traiasca fara griji, chiar si in absenta unui loc de munca", este de parere Corina Radaut.

Bucurestiul, "un rau necesar"

Cei care traiesc de ani buni aici, pot spune ca o zi in Bucuresti este ca o proba complexa de maraton: traficul haotic printre soferi care scot capul pe geam si vocifereaza, claxoane, "asi ai volanului" care dau flashuri sau dribleaza in trafic ajungand in final sa-i blocheze si pe ceilalti, gropi, imbulzeala de la metrou, praful dens, amestecul de mirosuri, tendinte, culturi, si peste toate, cuvantul hipnotic care ne subjuga pe toti: "Munca! MUNCA! MUNCA!" Acesta sunt cateva dintre motivele pentru care cineva venit pentru prima data in capitala va sesiza ca bucurestenii sunt mai posaci decat multi dintre locuitorii celorlalte orase ale tarii. Si cu toate acestea, cine si-ar dori sa lucreze si sa traiasca in Bucuresti si mai ales de ce? Iata cateva posibile explicatii:

Speranta unui trai mai bun, cu efort minim: este cazul somerilor din provincie, care, in ultimii ani au invadat pur si simplu capitala, in cautarea unui job mai mult sau mai putin solicitant. Principiul lor? "In Bucuresti este de lucru pe toata lumea!" Criza economica i-a lovit insa din plin asa ca multi dintre ei au ramas la propriu pe drumuri, refuzand totusi sa se intoarca in orasele si satele de origine, pe motiv ca "acolo e mult mai rau ca aici!"

Criza economica : "Bucurestiul este un rau necesar!", spun majoritatea angajatilor care vor sa faca performanta in domeniul in care profeseaza. In mare masura, acestia au dreptate: orice s-ar spune, in orasele de provincie (si mai ales in cele din Transilvania unde calitatea vietii este mai ridicata decat in alta parte), ritmul de lucru si procentul de stres acumulat nu sunt atat de ridicate. In Bucuresti insa, cel putin pana in momentul declansarii crizei, sansa de a-ti gasi un loc de munca bine platit era mai mare decat in orasele din provincie. Raman totusi cateva intrebari: criza economica a atras intr-adevar forta de munca in capitala mai mult decat in anii precedenti?Si atunci, care sunt domeniile care au rezistat reasezarii economice din ultima perioada?

"Nu putem da un raspuns punctual cu privire la procentul angajatilor care au migrat dinspre provincie spre Bucuresti si nici nu putem afirma cu certitudine ca un anumit domeniu a prosperat in timp ce altul abia daca se mentine pe linia de plutire. In schimb, este evident ca multe unitati de productie s-au reorientat si ca, implicit, structura fortei de munca s-a reasezat. Concret, firme mici, axate in special pe productie, au fost absorbite de firme mai mari, cu specific asemanator. Sa luam spre exempu industria textila: cu exceptia unor producatori locali, multe firme cu astfel de specific s-au desfiintat, iar forta de munca disponibilizata s-a repliat pe partea de automatica sau electronica si asa mai departe. Ca o constanta, elementul tehnic a crescut si in consecinta si necesitatea de specializare a fortei de munca pe domenii soft, de mai mare finete.

In ceea ce priveste o asa-zisa migrare a fortei de munca spre capitala, va pot spune ca piata de munca a devenit atat de competitiva incat factorul 'triere' se regaseste atat in provincie cat si in caitala. Mirajul Bucurestiului a existat mereu, insa nu putem vorbi de un flux al fortei de munca dinspre provincie spre capitala, inregistrat in ultima perioada. Este adevarat, varfurile raman mereu in competitie iar acest lucru este valabil mai ales pentru capitala, in schimb exista un complex de factori precum costurile ridicate sau distanta, care ii imiedica pe cei din provincie sa-si caute de munca in Bucuresti", este de parere Stela Bibart, Recruitment Manager la compania de resurse umane RoMarketing.

Invatamant de calitate: Sau cel putin aceasta este premisa de la care pleaca studentii veniti din celelalte zone ale tarii. Deloc de neglijat este si faptul ca in sudul si sud-estul tarii exista foarte putine centre universitare de renume, prin urmare majoritatea absolventilor de studii liceale opteaza pentru universitatile din Bucuresti, in conditiile in care alte centre importante precum Cluj, Timisoara, Brasov, Iasi sunt la sute de kilometri distanta. Odata iesiti de pe bancile universitatii, studentii se stabilesc definitiv in capitala unde isi vor gasi un loc de munca si isi vor intemeia ulterior si o familie.

Nevoia de performanta: Statisticile arata ca majoritatea oamenilor de succes provin din provincie. Acest lucru este observabil si in lumea show-bizz-ului, unde dupa revolutie, si-au facut loc foarte multe vedete venite din alte orase ale tarii sau chiar din Republca Moldova. Care este atunci explicatia? Tinerii din provincie sunt mai ambitiosi decat cei din capitala?  "Nu putem vorbi decat in termeni relativi despre o asa-zisa suprematie culturala si intelectuala a provinciei- vazuta in ansamblul ei - asupra capitalei. Este evident ca, dintotdeauna, varfurile intelectualitatii romanesti au fost atrase spre capitala, indiferent care a fost aceasta de-a lungul secolelor. In acest caz vorbim despre Bucuresti care, indubitabil, a oferit o structura economica si administrativa propice dezvoltarii artistice si culturale" , este de parere Corina Radaut, profesor de sociologie.

Clisee: Confruntarea de principii "capitala vs provincie" este totodata o problema ce tine de orgoliul bucurestenilor-sadea (si chiar a celor stabiliti relativ de curand aici). Intrebati in ce consta diferenta dintre capitala si alte orase, acestia aduc in discutie criteriul cantitativ (populatie, locuri de munca, mijloace de transport etc), neglijandu-l pe cel calitativ:  in ultima perioada standardele de viata din alte orase vestice (Cluj, Timisoara) tind sa fie mai ridicate decat in Bucuresti. Si atunci, este Bucurestiul un oras exceptional sau nu? Este o intrebare la care numai voi, bucuresteni sau provinciali, puteti raspunde.

Nu rata articolul saptamanii: Feng-shui si astrologia isi dau mana pentru o toamna dinamica!