Yves Richez: "Am invatat pentru ca am acceptat sa nu mai caut a intelege"

Multumesc persoanelor care care mi-au adresat aceste intrebari. Ele sunt complexe, importante si lasa loc reflectiilor. Mi-a facut placere sa raspund la ele, chiar daca pentru fiecare dintre ele putea fi scrisa o carte.

1. Ne puteti oferi o poveste de succes a unei femei care a urmat un program de coaching?

O cheama Celia Granger. Ea era de meserie inginer urbanist, dar nu se simtea in contact cu munca ei. Dupa doua intalniri a cate doua ore, am putut diagnostica o inteligenta kinestezica in care una dintre aptitudini este de a utiliza cu talent obiecte mici. Aceasta munca i-a permis Celiei sa devina  marochinier. Ea si-a schimbat meseria dupa ce a urmat formarea de sellier dHermes la Paris. Astazi ea este pe cont propriu si ceea ce realizeaza este pur si simplu magnific (http://www.sac-sur-mesure.com) Acum pot spune despre Celia ca s-a redescoperit pe ea insasi!

2. De azi vreau sa ma ridic si sa imi schimb viata. Care sunt pasii pe care trebuie sa ii fac?

Ceea ce conteaza nu este sa stii ce pasi sunt de urmat, ci care sunt pasii pe care doresti sa ii realizezi. Cand mergeti sa va plimbati, ce inseamna de fapt acest lucru? Va puneti pantofii, mergeti in locul pe care-l alegeti si va lasati purtate pe drumuri. Daca doriti sa va schimbati viata, presupun ca aveti o idee despre viata pe care o doriti. Cum arata aceasta idee? Incercati sa conturati macar 5 detalii marcante sau vizibile. Ce chip poarta aceasta schimbare pentru voi (un autor, o persoana cunoscuta, o persoana din istorie), apoi care este primul vostru obiectiv, ce optiuni vi se ofera, ce actiuni sunt gata sa fie puse in practica. De exemplu, atunci cand eu am vrut sa imi schimb viata, am inceput prin a modifica limbajul; am scos din el “daca", “as vrea" (conditionalul), “probleme", adica toate directiile negative. Mi-am pus in continuare intrebari, dar mai ales am ascultat raspunsurile...mi-am luat drept obiectiv sa pun in practica in 48 de ore, orice idee buna pe care o primeam, orice sfat care ma ajuta sa avansez. Am incetat sa mai negociez prin pretexte.

3. Cum trecem peste despartirile care ne pot face sa ne pierdem sensul in viata, pentru a ne construi o viata de succes? Si dvs. ati trecut printr-o astfel de experienta, din cate am citit, tatal lui decedand atunci cand aveati numai 10 ani.

Nu am putut depasi separarea, ci am acceptat-o  (mult timp dupa aceea intr-adevar). Am invatat ca separarile ne obliga sa urmam propriul nostru drum in viata singuri. Daca tatal meu era inca in viata, nu as mai fi fost omul care sunt acum. Moartea sa mi-a oferit “viata", viata mea. Trebuie sa stim sa multumim celor care ne parasesc, nu pentru ca ne parasesc, ci pentru ca ne obliga sa ne luam in grija pe noi insine. Atunci cand o ruptura este dificila, cred ca una dintre solutiile cele mai constructive este de a invata ceva din aceasta plecare, si apoi spre a privi din nou spre un “posibil". Va doresc, drage cititoare, sa puteti invata din separarile voastre, pentru ca ele sunt cele care pregatesc viitoarele intalniri frumoase.

4. Pentru majoritatea dintre noi este foarte greu sa aflam ceea ce ne dorim cu adevarat in viata, acel lucru pentru care am fi dispusi sa facem orice sacrificiu. Cum aflam, ce ne indrumati sa facem?

Invatam ceea ce suntem gata sa primim! Ca de exemplu, cum sa invatam atunci cand ne luptam. Incercati sa fiti supla in acelasi timp in care va contractati muschii. Daca este dificil sa invatam ceea ce ne dorim este pentru ca noi ne intelegem numai prin referintele noastre teoretice sau experentiale. A intelege inseamna a traduce sau mai bine spus a avea o “gramatica" personala. In continuare, pentru a invata trebuie sa stim sa ne dezvatam si sa nu ne luptam, adica sa golim o parte pentru a putea primi. Ce-ati vrea sa goliti din paharul vostru? Ce este in plus, ce este inutil? Care este furia care inca va insoteste? Am invatat atunci cand am acceptat sa nu mai caut s ainteleg.

5. Care sunt cei mai mari sabotori ai nostri, ai dezvoltarii noastre personale?

Prejudecatile voastre! Adica imaginile pe care le aveti voi despre situatii si despre altii. Apoi un alt sabotor este prejudecata celorlalti care vine sa o confrunte  sau sa o amplifice pe a voastra! Proiectam destul de mult asupra celorlalti. Pentru a te dezvolta personal este important sa ne amintim ca suntem un organism viu si nu un “spirit pur". Daca unei plante ii “inlemnesc" radacinile, este bine sa o punem in apa pentru a face din nou radacini frumoase, suple si flexibile. Prejudecatile voastre sunt cele care va inlemnesc.

6. Care este geneza ideii cartii? De la ce ati pornit in scrierea acestei carti, ce v-a influentat, ce v-a atras atentia asupra necesitatii scrierii ei?

Am inceput sa scriu pentru a-mi aminti ceea ce traiam si ceea ce am invatat din experientele mele. A scrie inseamna a invata a doua oara, caci el obliga la formalizarea gandirii. Influentele au fost mai degraba consecintele acestor scrieri. Fiecare idee care m-a condus spre a cauta ceea ce v-am scris mai sus este si ceea ce m-a condus sa ma intorc la universitate in 2003 pentru a realiza un al doilea master. Originea cartii este una din consecintele acestei reintoarceri. Travaliul meu universitar, realizat intre 34 si 37 de ani s-a centrat pe accentuarea potentialului uman. De aici a aparut ca urmare a unui schimb cu un editor francez proiectul eroului, acest personaj care actualizeaza potentialul care este in el si potentialul care este in ceilalti.

7. De ce „Scurt elogiu al eroului din noi". Explicati-ne un pic titlul!

Acest titlu s-a nascut din colectia pe care au lansat-o editiile Retz in Franta. Aceasta colectie s-a oprit inainte de iesirea cartii mele. Am pastrat titlul pentru ca mi s-a parut simpatic...mi s-a parut de asemenea ca eroul face parte din cotidianul multor persoane. Mi s-a parut acest titlu ca un omagiu.

8. In ce sens poate ajuta cititorul parcurgerea cartii?

M-am gandit ca aceasta carte ar putea ajuta cititorul aducandu-i o reflectie teoretica (nascuta din realitate) riguroasa, aducandu-i exemple concrete, analizate cu atentie, propunandu-i intrebari, recomandari, sugestii. La sfarsitul cartii exista un tabel, o recapitulare a citatelor cheie din carte. Am realizat aceasta carte cu multa atentie, o carte “pragmatica" pe care sa o citesti cu placere.

9. Ce ne ajuta sa descoperim si sa aplicam in viata noastra parcurgerea cartii dvs.?

Dragele mele prietene, numai voi aveti raspunsul la aceasta intrebare! Nu stiu pe ce cale va va conduce aceasta lectura, ceea ce stiu este ca fiecare carte pe care o citesc imi arata ca pana la un punct cunoasterea este infinita, dar mai ales ca mai degraba exista intrebari decat raspunsuri si asa va fi mereu, ceea ce ma invata de fiecare data sa fiu mai umil.

10. Cum credeti dvs ca v-a influentat felul de a gandi practicarea artelor martiale? Ce activitate fizica recomandati dvs. celor care isi doresc sa gandeasca limpede?

Kung Fu m-a invatat arta de a reflecta fara a iesi din intrebare si arta de a dobandi ceva la sfarsitul fiecarui antrenament. De asemenea, m-a invatat sa nu utilizez decat muschiul de care am nevoie, asa cum prea bine stie sa faca pisica. M-a invatat nu sa ma bat, ci sa il combat pe celalalat prin respect; am invatat ca vantul nu se vede, dar el poate sa miste crengile sau sa darame un arbore. Am invatat dec s araman discret si sa respir aerul, sa-l simt cum imi invaluie fiecare parte a corpului meu si sa iubesc asta.

Ce sport poate face o gandire mai lucida? Daca doresti sa vezi fundul apei dupa furtuna, trebuie sa stii sa fii rabdator, pentru ca nu poti forta particulele sa se imprastie mai repede. Voi sunteti cele care puteti defini densitatea  particulelor voastre, cele care va impiedica sa vedeti fundul cu claritate si apoi sportul sau arta martiala vor veni de la sine. Dar intrebarea care se pune este: sunteti gata sa vedeti fundul? Pentru mine kung fu a fost arta martiala care mi-a permis acest lucru. Ceea ce vreau s ava spun este ca inainte de a stii ce sport trebuie sa facem sau nu, mi se pare ca trebuie sa avem dorinta de a avea rabdare, pentru a vedea mai clar.

11. Cum ati defini termenul de  „erou" si cum s-a transformat el de-a lungul timpului, de la Ahile la vremurile lui Neo?

O parte din acest raspuns este in carte. va las sa descoperiti voi insiva. Definiia mea a eroului este urmatoarea:o persoana care decide sa nu se mai raporteze la ordinea celorlalti sau la sistemul lor. Decizia poate veni de la sine sau poate fi provocata de circumstante care il constrang sa treaca la fapte. Eroismul poate sa fie deci, circumstantial sau personal. Ahile dorea sa marcheze istoria  si deci a acceptat sa moara ca un erou (chiar daca a regretat atunci cand il insotea pe Ulysse in Regatul Ades), Neo accepta sa moara pentru pacea dintre oameni si masini; prin moartea sa viata revine. Ulysse revine la viata pentru ca nu vrea sa moara, isi iubeste tara, sotia, fiul. Eroii nu mor intotdeauna! Nu stiu daca eroul s-a transformat de-a lungul secolelor, dar cred ca fundamentele sunt aceleasi. Ei pur si simplu s-au adaptat la evolutia lor si cred ca acest lucru se vede bine in carte.

12. Stiu ca vorbiti in cartile dvs despre inteligenta practica! Ne puteti spune, in cateva cuvinte, cum si-o poate identifica si canaliza o persoana?

La aceasta intrebare veti gasi toate raspunsurile in carte. Aceasta inteligenta practica este un hibrid care rezida din 3 aptitudini precise: o minte deschisa, siguranta privirii si dexteritatea. Este deci o inteligenta in act si nu o inteligenta a spiritului. Este o inteligenta a observarii, a atentiei la detaliu. Ea nu poate fi acoperita de reflectii intelectuale. Este legata de curiozitate, de tatonare, nu este o matematica.

13. Sunteti un exemplu pentru autodidacti. Care este secretul pentru a folosi la maxim aceasta calitate?

Multumesc pentru faptul ca m-ati numit un exemplu, dar nu este de dorit sa fiu acest lucru. Nu stiu daca este un secret, poate doar in sensul sau original de "loc distantat, izolat, rar". Ma gandesc ca am acceptat sa ma izolez, pentru a vedea altfel, din afara drumurile strabatute prin experienta. caci secretul este dobandit prin experienta locurilor pe care putini doresc sa le viziteze. cred ca unul dintre "secretele" mele a fost acela de a nu mai cauta sa-mi "dovedesc" ceva. Autodidactii vor adesea s adovedeasca ceva cuiva. Ei sunt muncitori sarguinciosi, energia lor este incredibila, dar atata timp cat raman doar intr-o demonstratie, ei raman pe langa ceea ce ar putea sa-i ajute s atreaca de la autodidact la autoformare. Eu am incetat sa doresc sa dovedesc pentru a lasa intrebarile sa ajunga la mine, dar mai ales am decis sa fiu un om fericit, sa accept fiecare moment pe care-l traiesc pastrandu-mi viziunea mea de viata si ca ceea ce este important in fiecare moment este acest "aici".

Iata trei intrebari la care incerc adesea sa raspund:

- Unde sunt? Aici!

- Cand sunt? Acum!

- Ce sunt? Ceea ce eu decid!

14. Care este, dupa parerea dvs., cel mai bun lucru pe care oamenii il pot face pentru a investi in propria dezvoltare si pentru a iesi invingatori din aceasta criza mondiala?

Ups, ce intrebare! Cred ca ceea ce ati putea face ar fi sa va opriti din a face prea mult. o criza inseamna a refclecta asupra ta! criza mondiala este consecinta unui proces amorsat acum cativa ani. schimbarea incepe astazi prin atentia la detaliile cotidianului, atentie care este un alt mod de a te intreba. nu este nimic exceptional! putem incepe prin a fi atenti la ceilalti, precum si la noi insine, prin a fi atenti la evenimente si de la privi de la distanta cu discernamant. Umanitatea noastra are de atins obiective importante, printre care de a proteja specia umana si pamantul. Nu este o observatie avangardista, ci este o observatie pur "antropologica".

Albert Einstein spunea ca nu putem rezolva o problema cu obisnuintele de gandire de la originea acestei probleme. Eu cred ca din punct de vedere occidental conceptia despre dezvoltarea personala nu se refera la o solutie, ci la un "antidot". Dezvoltarea personala este interesanta, dar inca foarte restransa. trebuie sa ne gandim si intr-un alt mod.

Interviul este recomandat de Editura Spandugino, www.edituraspandugino.ro